Tu! Spirit de turmă!

Guess Who - Tu

"...începem cu... TU, o să te duci dracu'... TU bei, TU tragi, TU bagi, TU nu le laşi... TU vii, TU pleci, te-ntorci... TU NU SPUI NU!!!! ... TU, TU, TU!"

Am chef să fiu nesimţită. Am chef să-i dau în gât. Au, mamă, şi când îi văd pe stradă. Auu, capul meu.

Primul: Bă, uite-te tu'ţi morţii tăi la pizda aia! Ai, mamăăă, să-mi trag palme la ce balcoane are tipa aia. Al doilea: Bă, pulă, ni mă la păsărica aia, blondă, cu buzoaie cât casa şi cu picioare de-ţi vine să-ţi bagi nasul între ele! Se uită toţi trei în direcţia curvuşcanei. Un, Doi, Trei.

Turmăăăăă!!!!!

Efect de turmă!!!

Dacă unu' e aşa de ce să nu fiu şi eu aşa?

Dacă ăla se aruncă de pe pod, de ce să nu mă arunc şi eu (că doar îi truu ce dracu')

Dacă X o înşeală pe una, atunci imediat aia îl înşeală pe ăla că a văzut că în nuş'care telenovelă şi îi mişto.

Dacă fumează un tip cool, de ce să nu fumez şi eu ca să îi atrag atenţia, că doar aşa se face în zilele noastre.

Sărim pe băieţi că doar aşa zice în Cool Girl că e trendul!

Ne îmbrăcăm în roz bon-bon din cap până în picioare că am vazut-o pe Bălănoaia la TV şi îi stătea ultra mişto.

Ne căsătorim cu unu cu 40 de ani mai bătrân decât noi că doar aşa a făcut Monica Columbeanca.

Mergem în clubul cutare doar că aşa au zis n-şpe mii de oameni.

Citim doar ce ne place, că aşa este generaţia noastră.

Nu citim, că doar aşa face ăla. Desigur, dacă ăla îi prost, înseamnă că e cool să fi prost.


Din păcate toate aceste exemple sunt reale. Trebuie să vedem, şi din păcate, şi să acceptăm, cât de mult se deteriorează generaţiile din zilele de azi. Nu tu citit, că doar de ce să citească, când pot învăţa de pe internet şi de prin anturaje ce este "corect"? Nu tu frecventat şcoala. Acum ce e drept şi părinţii noştri mai chiuleau, sau ştiu eu ce, şi noi mai chiulim, dar nouă ne pasă şi recuperăm. Ei chiulesc de dragul de a chiuli, de a merge cu gaşca într-un club de fiţe la o bere sau cafea şi la o ţigară, sau un pachet. Că doar ce e şcoala? Doar un hobby... îi prosteşte mai rău.
E realitatea. Nu vreau să ajung în punctul de a mă gândi unde se va ajunge în câţiva ani, cum o să facă bani pentru un trai decent (din vânzare de droguri? boschetând pur şi simplu străzile?)
Mi ciudă. Văd videouri pe net cu copii de acum câţiva ani. Am mai prins şi noi acele jocuri dragi ale copilăriei noastre: Ţară, ţară, vrem ostaşi sau Raţele şi Vânătorii. Sau cum ne dădeam cu sania unii pe alţii în spatele blocului sau ne dădeam pe gheţuş. Iar acum ce fac generaţiile astea? Beau, fumează, se droghează, se fut de la 13-14 ani? Mi silă. Şi mă întreb că dacă aş întreba un copil de 12 ani ar ştii mult mai multe decât mine pe la vârsta lui de sex şi care ar fi cele mai tari ţigări.

Cu lacrimi în ochi mă gândesc unde se va ajunge? Cu timpul, treptat, se vor uita toate minunăţiile copilăriei noastre. Ei se vor adânci din ce în ce mai mult în tehnologii moderne (calculatoare, laptopuri, telefoane mobile super performante, mp4, iPoduri şi alte tâmpenii). Îi vor uita pe Prâslea cel Voinic şi pe Albă ca Zăpada şi îi vor înlocui cu monştrii şi soldaţii din shootere.

Nu, nu la asta vreau să se ajungă!

Vreau să rămân cu nostalgia vremurilor din trecut. Sau dacă nu, scoateţi-mi ochii şi surziţi-mă!

De ce toată lumea spune că face asta, aia, la dracu', dar tace? De ce? De ce nu suntem uniţi? De ce nu vedem că suntem făcuţi dintr-un pământ, că suntem fraţi cu toţii, indiferent de-ale noastre religii, sexe, rase, gusturi? De ce nu vedem cu toţii acelaşi răsărit şi-acelaşi apus de soare? De ce trebuie să credem că dacă nu mai am exista va fi mai bine?
De ce nu încercăm să schimbăm ceva? Zicem că facem aia, dar apoi nimeni nu mai are curaj. Toţi tac. Lasă să fie totul cuprins de negura tăcerii.
NUU!!! Nu mai vreau această indiferenţă. Nu mai vreau să-i văd cum trec pe lângă oameni şi nu-i ajută la nevoie. Nu mai vreau să văd că fac sume uriaşe doar ca să dezmintă ceva ce e în Biblie. Nu mai vreau să fie poluat aerul, să fie războaie, să se omoare animalele, să defrişeze pădurile. Nu mai vreau să văd cum se crează zilnic tehnologii mortale, care mai de care mai sofisticate. Nu vreau să ştiu de teleportare, de nave cosmice, roboţi, maşini de cursă. Nuuu!

Unde se va ajunge?



E negru... totul negru... abis... nimic... gol... aud un strigăt ascuţit: "AJUTOR!" şi altele, şi altele, dar nu le văd. Mă trezesc şi tot ce văd pe Discovery este crearea armelor, crime şi tâmpenii.