13 locuri de vizitat din Romania

Petrom a facut un mini-calendar de birou de pe care poti decupa 13 imagini ale unor atractii turistice foarte impresionante din Romania pe care le voi enumera in randurile care urmeaza + cateva info despre acele locuri:

1. Biserica Sfântul Nicolae din localitatea Densuş, judeţul Hunedoara.
(Cea mai veche biserică din România)

În Ţara Haţegului, aproape de ruinele cetăţii Ulpia Traiana Sarmizegetusa, se ridică o biserică “ascunsă în umbră, abia luminată de câteva şuviţe de soare, (care) face impresia unei opere divine furate de genii nocturne”, după cum o prezintă George Călinescu. Făurită în secolul al XIII-lea în stil romanic din pietrele cetăţii, biserica Sfântul Nicolae din Densuş îşi ascunde încă taina naşterii. Fie că a fost construită pe ruinele unui monument pre-creştin dac, fie că a fost iniţial un mausoleu ridicat în memoria generalului Longinus Maximus, biserica îşi primeşte în fiecare duminică enoriaşii – săteni sau pelerini veniţi de departe – la închinăciune.

2. Trovanţi din satul Costeşti, judeţul Vâlcea
(Pietrele vii de la Costeşti)

Trovanţii sunt pietre care au luat naştere în urmă cu câteva milioane de ani prin acumulări succesive de nisip şi gresie, cimentate de apele calcaroase. Însă oamenii de prin partea locului consideră trovanţii adevărate sculpturi ale naturii, despre care ar putea să jure că mai cresc puţin cu fiecare ploaie, aidoma unor plante de piatră. Că, după ploaie, din nisipul ud se nasc mogâldeţe mici, sferice şi elipsoidale. Până când cercetătorii vor formula o teorie fără cusur, trovanţii rămân acoperiţi de voalul de poveşti şi legende populare. Milimetrici sau mari cât un stat de om, trovanţii ne aşteaptă tăcuţi la Muzeul Trovanţilor din Costeşti, judeţul Vâlcea.

3. Cetatea de lângă satul Colţeşti, judeţul Alba

(Cetatea aruncată în valurile istoriei)

În comuna Colţeşti din judeţul Alba, pe creasta unui deal calcaros, o familie de nobili a construit pe la 1296 o cetate de apărare în calea invaziei tătare. Cetatea Trascăului avea să aibă parte de o istorie tare zbuciumată: în 1470, Matei Corvin o confiscă pentru a o dărui voievodului Transilvaniei; în 1510, cetatea le revine nobililor de Trascău, pentru ca în 1514 să fie devastată de ţăranii lui Gheorghe Doja. În 1713, trupele imperiale distrug castelul pentru că nobilii proprietari cad în dizgraţiile Casei de Austria. Doar câteva ziduri şi cele două turnuri au rămas să spună povestea Cetăţii Trascăului.

4. Turnul Chindiei din Târgovişte
(Bastionul cetăţii Târgovişte)

“Straja” Curţii Domneşti şi emblema oraşului Târgovişte, Turnul Chindiei a fost construit la porunca lui Vlad Ţepeş în secolul al XV-lea, peste pridvorul bisericii ctitorite de Mircea cel Bătrân. La “chindie”, când soarele apunea, din turn se anunţa închiderea porţilor oraşului. Iniţial, construcţia avea două niveluri şi servea drept punct de pază, foişor de foc şi vistierie pentru tezaur. Mai târziu, turnul a fost complet restaurat de domnitorul Gheorghe Bibescu. Acum Turnul Chindiei măsoară 27 m înălţime, 9 m în diametru şi adăposteşte o expoziţie dedicată domniilor lui Vlad Ţepeş.

5. Turnul cu Ceas, Sighişoara, judeţul Mureş
(Ceasul cu zile)

Arhivele veacului al XIV-lea consemnează construcţia celui mai reprezentativ turn al Sighişoarei: Turnul cu ceas. Impozant, cu metereze de apărare şi temutele turnuleţe secundare ce atestau autonomia judiciară a cetăţii şi confereau dreptul de a aplica pedeapsa capitală (jus gladii), Turnul cu ceas a găzduit reuniunile sfatului, arhiva şi tezaurul Sighişoarei. Orologiul din turn, creat pe la 1600 şi refăcut de mai multe ori, înfăţişează zeii romani ai zilelor săptămânii (Diana, Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn şi Soarele), Zeiţa Păcii cu ramura de măslin, Zeiţa Dreptăţii cu balanţa, Zeiţa Justiţiei cu spada şi doi îngeraşi care întruchipează Ziua şi Noaptea

6. “Podul lui Dumnezeu”, comuna Ponoarele, judeţul Mehedinţi
(Legendele de pe Podul lui Dumnezeu)

În România, la Ponoarele, în judetul Mehedinţi, se află unul dintre cele 3 poduri naturale din lume – şi singurul care poate fi traversat cu maşina. Se spune că podul a fost făcut de Dumnezeu pentru ca Sfântul Nicodim să ajungă la Tismana şi să construiască o mănăstire, după ce a fost alungat din satul unde voise să o ctitorească iniţial. Desele accidente de pe pod au dat naştere altei legende, potrivit căreia Dracu stă la un cap al podului şi aruncă maşinile în apă, dar Dumnezeu îi apară pe drumeţi. Crucea ridicată de un şofer salvat ca prin miracol de la moarte stă mărturie că uneori legendele se împletesc strâns cu realitatea.

7. Mănăstirea de lângă Cârţa, judeţul Sibiu

(Mănăstirea gotică dintre Făgăraş şi Sibiu)

La Cârţa, la vreo 43 km de Sibiu cum mergi spre Braşov, întâlneşti un monument emblematic pentru goticul timpuriu din Transilvania. Mănăstirea Cârţa a fost întemeiată în 1205 de călugării cistercieni veniţi din Franţa. După ce a fost devastată şi incendiată de tătari în jurul anului 1241, a fost cu totul desfiinţată de Matei Corvin în 1474. Acum este biserica parohiei evanghelice din Cârţa.

8. Cascada Beuşniţa, Munţii Aninei (Cheile Nerei), judeţul Caraş-Severin

(Voalul de mireasă de peste ochiul de apă)

Din fire mătăsoase de apă aruncate peste pietre se ţese legenda ciobăniţei bănăţence şi a tânărului bei turc. Dacă o asculţi cu atenţie, Cascada Beuşniţa îţi va şopti despre o dragoste imposibilă, curmată de tatăl beiului. Despre cum ochiul tânărului bei, pierdut în luptă, plânge mereu şi mereu după iubita sa. Iar din ochiul său, transformat într-un lac care nu îngheaţă niciodată (Lacul Ochiul Beiului), curge în cascadă voalul miresei sale, răpuse înainte de vreme.

9. Chilia lui Dionisie Torcătorul, Munţii Buzăului (Poiana Cozanei), judeţul Buzău
(Credinţă fără predici, dar cu piedici)

Satul Nucu, din judeţul Buzău, este un loc vechi şi plin de mister. Cine se încumetă să meargă pe drumul abrupt de munte are prilejul să întâlnească cel mai important complex de vestigii rupestre din Munţii Buzăului. Peşteri, chilii şi biserici săpate în piatră în primele secole de creştinism erau folosite ca locuri de refugiu şi de cult. Una dintre chilii i-a aparţinut calugărului Dionisie, botezat de oameni “Torcătorul” pentru că îşi torcea singur firele pentru haine, pe care apoi tot el le şi împletea. Şi fiindcă nu-i plăceau musafirii nepoftiţi, călugărul pustinc a complicat şi mai mult calea spre grota sa suspendată.

10. Lacurile glaciare din Hârtopul Leaotei, Munţii Făgăraş, judeţul Argeş
(Lacurile glaciare găzduite de Munţii Făgăraşului)

Între vârfurile înalte de peste 2500 m ale Munţilor Făgăraş, sunt picurate vreo 60 de lacuri glaciare. După ce urci cu maşina, iei muntele la picior pe la miazăzi şi laşi în urmă stâne, refugii montane, cascade şi podeţe peste râuri nervoase, ca să ajungi în Căldarea Leaotei. Aici, munţii mândri se oglindesc în lacuri ca Scoica (foto), Lacul Roşu sau Mioarele (aflat la cea mai mare altitudine din România, 2282 m). Frumuseţea locului îţi dă fiori, pentru că temperatura medie anuală nu depăşeşte 8°C.

11. Cetatea ţărănească din Hărman, judeţul Braşov

(Oraşul-cetate de lângă Braşov)

În 1240, sătui de invaziile mongole, sătenii din oraşul Hărman au hotărât să invoce sprijin divin şi pământean, aşa că au ridicat o biserică din piatră şi o cetate fortificată. Biserica este construită iniţial în stil romanic, apoi refăcută în stil gotic după focul din 1593. Cetatea ţărănească este fortificată cu ziduri şi turnuri înalte şi groase, prevăzute cu creneluri prin care smoala încinsă se revărsa asupra asediatorilor. Acum, Hărmanul este un oraş mult mai paşnic, însă istoria sa zbuciumată a ramasă săpată adânc în zidurile cetăţii.

12. Salina din localitatea Turda, judeţul Cluj

(Sarea, din vremea romanilor până astăzi)

Exploatările din salina de la Turda au început încă din vremea romanilor, dar abia în 1271 sunt atestate documentar extragerea, depozitarea şi transportul sării pe apă. Estimările geologice scot la iveală aproape 39 de milioane de tone de sare distribuite pe 45 km pătraţi, în mai multe mine precum Rudolf, Ghizela, Terezia şi Franz Josef. Din 1992, mina Rudolf este amenajată ca sală de tratament subteran, datorită îngrijirii cu succes a afecţiunilor respiratorii în mediul salin.

13. Statuia lui Decebal din apropierea oraşului Orşova, judeţul Mehedinţi

(Capul lui Decebal. La Cazane)

Statuia ultimului rege dac veghează Dunărea gâtuită la Cazanele mici, în apropiere de Orşova. Doisprezece sculptori-alpinişti au lucrat mai bine de 10 ani ca să ne putem mândri acum cu cea mai înaltă statuie sculptată în piatră din Europa (55 m înălţime şi 25 m lăţime).