Words Unleashed

Interviu Smog

2010-06-19T00:52:00.002+03:00

Cu toate că se întâlnesc doar de câteva ori la sfârşitul săptămânii pentru a repeta, aceşti băieţi, prin profesionalismul, ambiţia şi dorinţa lor, au reuşit să iasă „din carapace” pentru a se putea face afirmaţi. Ce vor face băieţii în continuare şi ce ne pregătesc anul acesta? Aflaţi din cele ce urmează...

1. Salut, Arny. Aveţi deja 5 ani de când aţi început să activaţi ca un întreg. Ce schimbări majore au fost produse din acel moment în vieţile voastre şi cum vă simţiţi acum după atâta timp?

R: Pe când eram tineri era foarte frumos, atât doar că ne lipsea experienţa. În tot acest timp am mai învăţat câte ceva nou (în sensul pozitiv), am dobândit mai multă încredere în ceea ce facem. Schimbări majore nu s-au produs. Practic, suntem aceiaşi oameni care am fost şi atunci, dar cu mult mai maturi.

2. Care este începutul Smog? Care a fost primul concert şi cum a decurs?

R: Începutul Smog a fost în anul 2004 atunci când Sirgher Lorant, chitaristul nostru, împreună cu Chis Norbert, toboşarul, s-au gândit să reproducă nişte melodii. În 2005 ni s-a alăturat Adi Bologa la bass, urmând să plece mai târziu din trupă, cooptându-l, în schimb, pe Tommy în 2009. Primul vocal a fost Horaţiu, care a stat timp de 2 ani, apoi i-am luat locul în 2006. Lansarea oficială a fost însă în 2005 când am cântat la „Miss Liceu Aurel Popp” câteva cover-uri. Apoi în următorii ani am avut numeroase concerte şi festivale prin care am reuşit să ne afirmăm. De exemplu la Casa de Cultură G.M. Zamfirescu, la Christmas Fest, Samfest Rock, Zilele Sătmanului, Death Fest V, East-West Fest, precum şi în unele oraşe din ţară: Satu Mare, Cluj, Bistriţa Năsăud, Seini, Baia Mare, Oradea... Suntem, de asemenea, mândri că am concertat cu nume cunoscute din scena rockului românesc precum: Trooper, Altar, Truda, Bucovina, Luna Amară, Krepuskul, dar şi din afară: Lake of Tears, Crematory, Cadaveres, Kalapcs etc.

3. Descrie-ne în câteva cuvinte activitatea voastră în trupă, la repetiţii/concerte...

R: Păi, cum să fie? La repetiţii niciodată nu ne-am prostit, iar în timpul concertelor dăm tot ce avem mai bun din noi şi, desigur, nu în ultimul rând, ne distrăm foarte mult. Altceva mai mult nu am ce să adaug.

4. Eşti implicat în două proiecte. Primul, Smog, iar celălalt, Echoes From The Deep. Cum te împarţi între ele aşa încât să ai timp de familie, prieteni etc.?

R: Faza este următoarea... cu Echoes From The Deep nu am lucrat, din păcate, de ceva vreme, din cauză că nu mai avem chitarist şi toboşar. Cu Smog, numai vinerea, sâmbăta şi duminica lucrăm, dar nu întotdeauna. Pe lângă toate acestea, de familie şi prieteni avem tot timpul din lume.

5. Din câte ştiu, tu cânţi la vioară de câţiva ani buni, iar chitara o zdrăngăni de parcă ai fi „profi”. Care este secretul tău? Cine ţi-a stat în spate de ai urmat această cale?

R: Aşadar, bine ştii. Din clasa întâi fac vioară, iar în a cincea m-am apucat şi de pian ca instrument secundar. La chitară am început să cânt din hobby pentru că m-a atras şi mi-a plăcut, iar după un timp m-am apucat de tobe şi să cânt cu vocea. Părinţii mei m-au ajutat foarte mult, chiar şi acum. Ei au stat mereu lângă mine când am avut nevoie de ceva.

6. Cum te simţi în postura de lead vocalist al unei trupe?

R: În primul rând, ceea ce fac îmi place foarte mult. Încă de când eram mic visam să am o trupă şi să cânt la voce. Nu pot să spun că mă pricep foarte bine deoarece sunt oameni cu mult mai buni decât mine, dar asta mă face să lucrez tot mai mult pentru a ajunge la nivelul lor.

7. Ce preferinţe aveţi la capitolul muzică, ce anume vă inspiră?

R: Am vrut să ne facem auziţi printr-o muzică dură, apăsată, care să ne caracterizeze într-un fel sau altul. Coverurile le-am făcut după trupele noastre preferate precum: Sepultura, Slipknot, Pantera etc., care sunt, desigur, şi cele care ne-au influenţat de-a lungul carierei noastre.

8. Ce părere aveţi despre noile trupe de rock care apar în România?

R: Sunt foarte multe trupe underground în România care sunt foarte bune, dar, din păcate, aici nu vom ajunge nicăieri. Nu avem posibilităţi. În România cu acest gen de muzică este greu de ţintit în sus.

9. La ce ne putem aştepta în viitor din partea SmoG (asta numai în cazul în care nu este ceva secret)?

R: Fanii se pot aştepta în 2010 la două albume semnate SmoG. Primul, dacă totul merge ca la carte, va apărea în August sub numele „Totul sau Nimic”, dar până atunci avem şi câteva festivale şi concerte la care vă aşteptăm, spre exemplu în Cluj Napoca, Carei, Satu Mare şi chiar în Ungaria. Dacă va merge şi de această dată bine, următorul album este programat spre a ieşi undeva prin Decembrie.

Articol realizat de către:

Alexandra C.

Long time no post

2010-06-13T00:04:00.002+03:00

It's been such a long hot day.
Un inceput mai dragut nici ca nu se putea :]
In primul rand, long time no posting here, motivul principal: lipsa de time si... lenea. Si nu prea am mai avut idei de posting (nu ca asta ar fi geniala).
Ce am facut eu in tot acest timp :-? Nervi, crize, betii, iar nervi, iar crize si tot asa. De ce? Pai sa o luam de la inceput.
Sfarsit de scoala... sfarsit de a 11a... Gojdu... the best fucked up school from Oradea (it's really the no. 1 school from whole Bihor)... Hmm :-? Daca ar fi sa ma gandesc mai bine au chiar si o legatura. (Luati acest post la modul sarcastic, cinic). Sa zicem ca mi-am dat si eu silinta odata in viata pentru a avea o medie mai mare ca in primul semestru (nu ca nu ar fi fost destul de mare). Si dupa cum ziceam, da, chiar mi-am batut capul cu corectarea mediilor... si, nementionand materia, nu am primit un amarat de 9 pe un proiect la fel de amarat, ci 8, astfel iesindu-mi 6 (singura medie sub 9), ceea ce m-a lovit direct in inima. Si normal ca nu mi se pare corect, cand eu, fata de alti colegi dragi, pe langa ca am pus de la mine si din n-spe mii de carti si de pe net, pot zice ca am lucrat si mi-am dat interesul fiindca era o tema chiar interesanta si captivanta. Dar nu, a trebuit sa imi dea 8 ca sa imi f#&$ toata media. Unde e dreptatea? Pardon, in Romania asa ceva nu mai exista (n-am de gand sa ma apuc cu politicianismele mele acum, in alt post, da).
Bun, dupa "peripetia" asta .. ce sa zic... de nervi era sa-mi rup gatul pe scari la scoala, am dat intr'o tipa care urca scarile, neintentionat, am dat cu pumnii in copacul din fata scarii si am bagat in mine bere cat pentru 10. Ca apoi urmatoarea zi, spre sfarsit, sa aflu ca aceasta medie de 6 sa nu imi schimbe in rau media generala care a ramas exact aceeasi ca si pe primul semestru.
In tot acest timp... din cauza stresului am uitat ca pe 30 Mai a fost aniversarea a o luna de cand suntem, eu cu Tommy, impreuna and tot in aceeasi zi a fost si ziua lui de nastere (acolo am mers). Anyway, Happy One Month Together Sweetheart. Well, they are almost 2 months now.
Well... getting over that period.. and focusing on present... Today was my darling's graduation ceremony at faculty. A fost grozav, desi caldura a fost insuportabila inca de dimineata. Multa, multa lume prezenta si desigur multa rockerime. Macar in biserica a fost mai racoros :)) Am facut multe, multe poze si o sa postez o parte din ele cand le voi primi, but today he couldn't send them to me, he was so so tired. I was tired too. Everyone was... Dupa aceea, am mers cu el si cu Bella (his big sister), la o bere :)) I so needed that :P Iar apoi de la 3 la 5 dans si sa ma interesez de sala pentru majorat. Avand in vedere ca de dimineata am fost pe ditamai tocurile, intr-un final am ajuns acasa rupta si schiopatanda.

So this was my first post since 28th of April. With the whole story happened since then. Sorry that I talked half English, half Romanian, it's the late hour causing me problems thinking properly in Romanian. Well, I'm gonna send you a big big kiss and hugs. Hope I'll post soon something more interesting than this.

Spovedeste-te si mori!

2010-04-28T22:15:00.004+03:00

	Sunt vicar în una din parohiile mari din Nantes... Într-o seară, în cursul lunii trecute, eram zdrobit de oboseală... Pe la miezul nopţii, tocmai când îmi terminasem rugăciunea, la uşa presbiteriului a răsunat soneria cu o violenţă care m-a făcut să tresar. Am auzit-o pe servitoare deschizând fereastra să vadă cine vine la ora aceea. Neîndoindu-mă că a venit cineva pentru un bolnav, am coborât eu însumi să deschid. În prag, o femeie de vreo patruzeci de ani şi-a împreunat mâinile văzându-mă: - Domnule abate, veniţi repede, e vorba de un tânăr care o să moară. - Doamnă, o să mă duc mâine, înainte de slujba de la ora şase. - O să fie prea târziu! Vă implor, domnule abate, nu mai întârziaţi... - Bine, scrieţi-mi în agendă strada, numărul şi etajul. A intrat în hol şi am văzut-o în plină lumină, avea un chip îndurerat. A scris: strada Descartes 37, etajul al doilea. - Contaţi pe mine, doamnă, voi fi acolo în douăzeci de minute. Femeia mi-a spus în şoaptă: - Dumnezeu să-şi aducă aminte de bunătatea dumneavoastră, fiindcă sunteţi foarte ostenit, şi să vă ocrotească la ceas de primejdie! Apoi s-a făcut nevăzută în noapte. Mi-am luat pardesiul, sfântul mir trebuincios şi am plecat pe străzile pustii şi întunecate. O patrulă a aţintit asupră-mi lumina unei lanterne, i-am arătat permisul de trecere permanent şi mi-am urmat drumul grăbind pasul... Am găsit, nu prea lesne, numărul 37 de pe strada Descartes: un bloc mare, cu cinci etaje, cu ferestre bine camuflate. Dintr-un apartament se auzea un zgomot înăbuşit de radio. Uşa de la intrare, din fericire nu era încuiată. Am urcat scara la lumina lanternei mele şi, ajuns la etajul al doilea, am sunat hotărât, ca un om aşteptat. Un zgomot de paşi, apoi al unui comutator, o dâră de lumină, scârţâitul unui zăvor de siguranţă şi uşa s-a deschis. Un tânăr de douăzeci de ani mă priveşte cu o mirare respectuoasă. - Vin, îi spun, pentru un bolnav în primejdie de moarte. Aici este? - Nu, domnule abate, e o greşeală. Aici e într-adevăr strada Descartes, numărul 37, etajul al doilea. E şi un tânăr aici, eu sunt (zâmbeşte), dar nu sunt deloc pe moarte. E, desigur, o greşeală, femeia a vrut să scrie „Despartes”. Dar intraţi, vă rog, câteva clipe. Sunteţi îngheţat, vă pregătesc un grog... Ascultam, a continuat el, muzică ungurească, retransmisă de la Viena. A închis brusc aparatul. - Domnule abate, de doi ani vreau să vorbesc cu dumneavoastră, să-mi deschid sufletul. Nu îndrăzneam să vă caut. Vizita asta întâmplătoare e cu adevărat providenţială. Sunt un fiu rătăcitor. Stând lângă mine pe divan, mi-a povestit întreaga viaţă. Plecând, l-am lăsat împăcat cu Dumnezeu. M-am grăbit să ajung în strada Despartes, gândindu-mă la vizita extraordinară pe care o făcusem... La toate clopotniţele din oraş bătea ora unu şi un sfert. Deodată, sirenele au mugit lugubru: alarmă de noapte. Am grăbit pasul. Pe strada Despartes, numărul 37 nu exista, strada se oprea la numărul 16. Nu mai înţelegeam nimic. Dar n-am mai avut răgaz de comentarii: primele bombe cădeau în partea de nord a oraşului, iar zgomotul infernal se apropia: abia am mai avut timp să mă adăpostesc în prima pivniţă întâlnită. Am trăit trei sferturi de oră de adevărată groază. Când am ieşit, acoperişurile oraşului erau luminate. Se vedeau cel puţin două sute de focare de incendiu. Peste tot, faţade spintecate parcă de cuţit, blocuri prăbuşite în mijlocul şoselei, nori de fum, de praf, ţipete de disperare nebună. M-am dus la postul de prim-ajutor cel mai apropiat. Acolo, mai multe sute de morţi şi de răniţi erau aşezaţi în curte. Veneau întruna alţii: femei, copii în cea mai mare parte. Pe front nu văzusem măcel la fel de cumplit ca acesta... Mergeam de la unul la altul dând iertarea păcatelor sau miruind în grabă frunţile fără viaţă. Deodată, a trebuit să mă sprijin de zid, trebuie să fi fost livid. - Ce s-a întâmplat, domnule abate? M-a întrebat unul dintre doctori. E poate vreo rudă a dumneavoastră? - Nu, un enoriaş! Tocmai lovisem cu piciorul cadavrul tânărului de pe strada Descartes numărul 37. Abia cu o oră în urmă îl lăsasem plin de viaţă, foarte bucuros că i se iertaseră păcatele. Şi îmi aduceam aminte de cuvintele lui: „E o greşeală domnule abate, nu e nimeni pe moarte aici, sunt sănătos”. Şi râdea! Era în pragul veşniciei şi nu ştia. Bunătatea lui Dumnezeu îi lăsase timp să se spovedească înainte de alarmă. I-am luat portvizitul; avea în el actul de identitate: „R.N., douăzeci şi unu de ani”, bonuri de alimente, o scrisoare îngălbenită şi fotografii; una dintre ele înfăţişa o femeie de patruzeci de ani. Am tresărit. Era, fără îndoială, portretul celei care venise să mă roage să merg în strada Descartes, la numărul 37 să văd un tânăr în primejdie de moarte. Pe spatele fotografiei am citit doar cuvântul acesta: „Mama”. Altă fotografie o înfăţişa pe patul morţii, cu mâinile îmbrăţişate pe piept ţinând rozariul şi avea înscrise datele acestea: 7 mai 1898 – 8 aprilie 1939. Am privit scrisoarea îngălbenită... Scrisul semăna cu cel al necunoscutei ce notase adresa în agenda mea, în presbiteriu. Fragment din lucrarea „Morţii ne vorbesc” de Francois Brune

Sunt vicar în una din parohiile mari din Nantes... Într-o seară, în cursul lunii trecute, eram zdrobit de oboseală... Pe la miezul nopţii, tocmai când îmi terminasem rugăciunea, la uşa presbiteriului a răsunat soneria cu o violenţă care m-a făcut să tresar. Am auzit-o pe servitoare deschizând fereastra să vadă cine vine la ora aceea. Neîndoindu-mă că a venit cineva pentru un bolnav, am coborât eu însumi să deschid.
În prag, o femeie de vreo patruzeci de ani şi-a împreunat mâinile văzându-mă:
- Domnule abate, veniţi repede, e vorba de un tânăr care o să moară.
- Doamnă, o să mă duc mâine, înainte de slujba de la ora şase.
- O să fie prea târziu! Vă implor, domnule abate, nu mai întârziaţi...
- Bine, scrieţi-mi în agendă strada, numărul şi etajul.
A intrat în hol şi am văzut-o în plină lumină, avea un chip îndurerat. A scris: strada Descartes 37, etajul al doilea.
- Contaţi pe mine, doamnă, voi fi acolo în douăzeci de minute.
Femeia mi-a spus în şoaptă:
- Dumnezeu să-şi aducă aminte de bunătatea dumneavoastră, fiindcă sunteţi foarte ostenit, şi să vă ocrotească la ceas de primejdie! Apoi s-a făcut nevăzută în noapte.

Mi-am luat pardesiul, sfântul mir trebuincios şi am plecat pe străzile pustii şi întunecate. O patrulă a aţintit asupră-mi lumina unei lanterne, i-am arătat permisul de trecere permanent şi mi-am urmat drumul grăbind pasul... Am găsit, nu prea lesne, numărul 37 de pe strada Descartes: un bloc mare, cu cinci etaje, cu ferestre bine camuflate. Dintr-un apartament se auzea un zgomot înăbuşit de radio. Uşa de la intrare, din fericire nu era încuiată.
Am urcat scara la lumina lanternei mele şi, ajuns la etajul al doilea, am sunat hotărât, ca un om aşteptat. Un zgomot de paşi, apoi al unui comutator, o dâră de lumină, scârţâitul unui zăvor de siguranţă şi uşa s-a deschis. Un tânăr de douăzeci de ani mă priveşte cu o mirare respectuoasă.
- Vin, îi spun, pentru un bolnav în primejdie de moarte. Aici este?
- Nu, domnule abate, e o greşeală. Aici e într-adevăr strada Descartes, numărul 37, etajul al doilea. E şi un tânăr aici, eu sunt (zâmbeşte), dar nu sunt deloc pe moarte. E, desigur, o greşeală, femeia a vrut să scrie „Despartes”. Dar intraţi, vă rog, câteva clipe. Sunteţi îngheţat, vă pregătesc un grog... Ascultam, a continuat el, muzică ungurească, retransmisă de la Viena. A închis brusc aparatul.

- Domnule abate, de doi ani vreau să vorbesc cu dumneavoastră, să-mi deschid sufletul. Nu îndrăzneam să vă caut. Vizita asta întâmplătoare e cu adevărat providenţială. Sunt un fiu rătăcitor. Stând lângă mine pe divan, mi-a povestit întreaga viaţă. Plecând, l-am lăsat împăcat cu Dumnezeu. M-am grăbit să ajung în strada Despartes, gândindu-mă la vizita extraordinară pe care o făcusem... La toate clopotniţele din oraş bătea ora unu şi un sfert. Deodată, sirenele au mugit lugubru: alarmă de noapte. Am grăbit pasul. Pe strada Despartes, numărul 37 nu exista, strada se oprea la numărul 16. Nu mai înţelegeam nimic. Dar n-am mai avut răgaz de comentarii: primele bombe cădeau în partea de nord a oraşului, iar zgomotul infernal se apropia: abia am mai avut timp să mă adăpostesc în prima pivniţă întâlnită. Am trăit trei sferturi de oră de adevărată groază.
Când am ieşit, acoperişurile oraşului erau luminate. Se vedeau cel puţin două sute de focare de incendiu. Peste tot, faţade spintecate parcă de cuţit, blocuri prăbuşite în mijlocul şoselei, nori de fum, de praf, ţipete de disperare nebună. M-am dus la postul de prim-ajutor cel mai apropiat. Acolo, mai multe sute de morţi şi de răniţi erau aşezaţi în curte. Veneau întruna alţii: femei, copii în cea mai mare parte. Pe front nu văzusem măcel la fel de cumplit ca acesta... Mergeam de la unul la altul dând iertarea păcatelor sau miruind în grabă frunţile fără viaţă.

Deodată, a trebuit să mă sprijin de zid, trebuie să fi fost livid.
- Ce s-a întâmplat, domnule abate? M-a întrebat unul dintre doctori. E poate vreo rudă a dumneavoastră?
- Nu, un enoriaş!
Tocmai lovisem cu piciorul cadavrul tânărului de pe strada Descartes numărul 37. Abia cu o oră în urmă îl lăsasem plin de viaţă, foarte bucuros că i se iertaseră păcatele. Şi îmi aduceam aminte de cuvintele lui: „E o greşeală domnule abate, nu e nimeni pe moarte aici, sunt sănătos”. Şi râdea! Era în pragul veşniciei şi nu ştia. Bunătatea lui Dumnezeu îi lăsase timp să se spovedească înainte de alarmă. I-am luat portvizitul; avea în el actul de identitate: „R.N., douăzeci şi unu de ani”, bonuri de alimente, o scrisoare îngălbenită şi fotografii; una dintre ele înfăţişa o femeie de patruzeci de ani. Am tresărit. Era, fără îndoială, portretul celei care venise să mă roage să merg în strada Descartes, la numărul 37 să văd un tânăr în primejdie de moarte. Pe spatele fotografiei am citit doar cuvântul acesta: „Mama”. Altă fotografie o înfăţişa pe patul morţii, cu mâinile îmbrăţişate pe piept ţinând rozariul şi avea înscrise datele acestea: 7 mai 1898 – 8 aprilie 1939.
Am privit scrisoarea îngălbenită... Scrisul semăna cu cel al necunoscutei ce notase adresa în agenda mea, în presbiteriu.

Fragment din lucrarea „Morţii ne vorbesc” de Francois Brune

Lacuna Coil - Spellbound (Melodia Saptamanii 26.04.2010)

2010-04-26T17:47:00.000+03:00

Burning here
In my room
Feeling that
The walls are moving closer
Silently, the dark takes me
Leads me to
The ending of another day
I'm haunted

Tell me who you are,
I am spellbound.
You cannot have this control of me.
Everywhere I go
I am spellbound.
I will break the spell you put on me.

Velvet drapes
Glowing candles
Silent whispers
Of words inside of my head
The nighttime comes
It waits for me
Leads me to
The ending of another day
I'm haunted

Tell me who you are,
I am spellbound.
You cannot have this control of me.
Everywhere I go
I am spellbound.
I will break the spell you put on me.

Break the spell.

Tell me who you are,
I am spellbound.
You cannot have this control of me.
Everywhere I go
I am spellbound.
I will break the spell you put on me.

Everywhere I go, I am spellbound.
Everywhere I go, I am spellbound.
Everywhere I go, I am spellbound.
I will break the spell you put on me.

Trail of broken hearts

2010-04-21T23:19:00.001+03:00

Here we are, far beyond the distant sky
I've seen all the world and how the story will be over
Through the snow and tainted mountains we have climbed
Now we have found the light that guides us over
Through the falling rain we've traveled far and wide
And through the blackest darkness, stars above shining bright

Through the sun and winter rain will fall
All our lives we all were waiting for a sign to call
We're walking hand in hand in dreams of endless time
How do we know when we will leave this life behind?

Stare at life through eyes of mine
The hate, the fear and the pain
There's a feeling held deep inside
When life you live is in vain

Fly away down the lonely roads of yesterday
We close our eyes to see the light of brighter days
And all alone we'll be where time can never heal
With the trail of broken hearts flying free

Once again we walk this lonely road
There are times that we were wading through the rain and cold
We're lost in memories of what we left behind
Relive the dreams, the endless screams of pain inside

Lives are filled with emptiness
The fear returns once again
Searching endlessly, now we will see
Drown your mind in the pain

The last temptation will be all that's left for me
When I see those tears you cry
When I hear those lies you lie
When I feel all creation now falling down on me
Is this the reason to be?

Pain - Shut Your Mouth (Melodia saptamanii 19.04.2010)

2010-04-19T16:22:00.000+03:00

Cu Peter Tragten in rol principal, pe post de grand master, trupei Pain nu ii trebuie nimic mai mult. Peter face instrumentalele, vocalul si versurile. Dupa cum am comentat si pe Youtube la videoclipul acestei piese: He doesn't deserve to be compared with other people. Peter is UNIQUE! He's the master, not just another man seen on the big screen...

The only thing I ever wanted, the only thing I ever needed
is my own way - I gotta have it all
I don't want your opinion, I don't need your ideas
stay the fuck out of my face, stay away from me
I am my god - I do as I please

just wipe your own ass and - shut your mouth

I had enough and you're going down - shut your mouth
what comes around you know goes around

my mind is playing tricks on me
I am not as stable as I used to be
pushed and shoved, you know you're going too far
I will not break my back for you no more, I am gonna go my
way
I am gonna take control
time to wake up and dig myself out of this hell

just wipe your own ass and - shut your mouth

I had enough and you're going down - shut your mouth
what comes around you know goes around - shut your mouth
you're getting what your ego deserves - shut your mouth
what comes around you know goes around - shut your mouth

shut your mouth

I had enough and you're going down - shut your mouth
what comes around you know goes around

shut your mouth
shut your mouth
shut your mouth

Parerea Copiilor Despre Mame

2010-04-13T16:47:00.002+03:00

Raspunsuri date de copii din clasa a doua la urmatoarele intrebari:

1) De ce a facut Dumnezeu mame?
a. Ea e singura care stie unde e banda de lipit.
b. Mai mult ca sa curete casa...
c. Sa ne ajute pe noi cind ne nastem.

2) Cum le-a facut Dumnezeu pe mame?
a. El a folosit pamant, cum ne-a facut si pe noi.
b. Magie, plus putere suprema, si a amestecat mult.
c. Dumnezeu a facut mame la fel ca mine si tine ... Numai ca el a folosit piese mai mari...

3) Din ce ingrediente au fost facute mamele?
a. Dumnezeu a facut mame din nori si par de inger si cele mai frumoase lucruri din lume si o masura de severitate.
b. Ele trebuie sa aiba startul din oase de om. Dupa aia s-a folosit foarte multa ata, ma gandesc.

4) De ce Dumnezeu te-a dat pe tine mamei tale si nu la altei mame?
a. Pentru ca noi sintem neamuri...
b. Dumnezeu a stiut ca ea ma iubeste mai mult decat mamele altor oameni.

5) Ce fel de fetita a fost mama ta?
a. Mama mea a fost totdeauna mama mea si nimic altceva.
b. Nu stiu, ca nu am fost pe vremea aia, dar cred ca a fost mare sefa.
c. Altii imi spun ca ea era buna candva.

6) Ce a trebuit sa stie mama ta despre tatal tau inainte ca ea sa se casatoreasca cu el?
a. Numele lui de familie..
b. Ea a trebuit sa stie trecutul lui. Daca a fost un escroc? Daca se imbata cu bere?
c. Daca face cel putin $800 pe an, daca el a spus ’nu’ la droguri si ’da’ la treburile casei?

7) De ce mama ta s-a casatorit cu tatal tau?
a. Tatal meu face cele mai bune macaroane din lume. Si mama mea mananca mult.
b. Ea a devenit foarte batrana si nu mai putea sa faca nimic fara el.
c. Bunica mea mi-a spus ca mama mea nu a avut sapca gindirii pe cap cand s-a maritat cu tata.

8) Cine-i boss la voi in casa?
a. Mama mea nu vrea sa fie boasa, dar ea trebuie sa fie pentru ca tatal meu e pampalau.
b. Mama e. Poti sa-ti dai seama dupa cum face inspectia camerei mele. Ea vede orice sub pat.
c. Eu cred ca mama e, numai pentru ca ea are mai multe de facut decat tatal meu.

9) Care-i diferenta dintre mama si tata?
a. Mama lucreaza la lucru si lucreaza acasa, iar tata lucreaza numai la lucru.
b. Mama stie cum sa vorbeasca cu profesorii fara ca sa-i sperie.
c. Tatii sint inalti si puternici, dar mama are puterea reala, pentru ca ea este cea pe care o intrebi cind vrei sa perteci o noapte acasa la prieteni...
d. Mama are magie, ea te face sa te simti bine fara doctor.

10) Ce face mama ta in timpul liber?
a. Mamele nu au timp liber.
b. O auzi pe ea zicand ca plateste facturi toata ziua.

11) Ce ar trebui sa schimbe mama ta, ca sa fie perfecta?
a. In interior ea e déjà perfecta. Pe dinafara cred ca ar trebui o operatie de frumusete.
b. Dieta.

12) Daca ai putea sa schimbi ceva la mama ta, ce ar fi?
a. Ea ma obliga tot timpul sa imi tin camera curata. As sterge asta din ea.
b. As face-o mai desteapta. Atunci ea ar sti ca sora mea e cea care a facut prostii, si nu eu.
c. Eu as dori ca ea sa scape de ochii invizibili de la spatele capului..

Nightwish - Amaranth (Melodia Saptamanii 12.04.2010)

2010-04-12T20:25:00.003+03:00

Baptised with a perfect name
The doubting one by heart
Alone without himself

War between him and the day
Need someone to blame
In the end, little he can do alone

You believe but what you see
You receive but what you give

Caress the one, the Never-Fading
Rain in your heart - the tears of snow-white sorrow
Caress the one, the hiding amaranth
In a land of the daybreak

Apart from the wandering pack
In this brief flight of time we reach
For the ones, whoever dare

You believe but what you see
You receive but what you give

Caress the one, the Never-Fading
Rain in your heart - the tears of snow-white sorrow
Caress the one, the hiding amaranth
In a land of the daybreak

Reaching, searching for something untouched
Hearing voices of the Never-Fading calling

Caress the one, the Never-Fading
Rain in your heart - the tears of snow-white sorrow
Caress the one, the hiding amaranth
In a land of the daybreak

13 locuri de vizitat din Romania

2010-04-11T13:21:00.011+03:00

Petrom a facut un mini-calendar de birou de pe care poti decupa 13 imagini ale unor atractii turistice foarte impresionante din Romania pe care le voi enumera in randurile care urmeaza + cateva info despre acele locuri:

1. Biserica Sfântul Nicolae din localitatea Densuş, judeţul Hunedoara.
(Cea mai veche biserică din România)

În Ţara Haţegului, aproape de ruinele cetăţii Ulpia Traiana Sarmizegetusa, se ridică o biserică “ascunsă în umbră, abia luminată de câteva şuviţe de soare, (care) face impresia unei opere divine furate de genii nocturne”, după cum o prezintă George Călinescu. Făurită în secolul al XIII-lea în stil romanic din pietrele cetăţii, biserica Sfântul Nicolae din Densuş îşi ascunde încă taina naşterii. Fie că a fost construită pe ruinele unui monument pre-creştin dac, fie că a fost iniţial un mausoleu ridicat în memoria generalului Longinus Maximus, biserica îşi primeşte în fiecare duminică enoriaşii – săteni sau pelerini veniţi de departe – la închinăciune.

2. Trovanţi din satul Costeşti, judeţul Vâlcea
(Pietrele vii de la Costeşti)

Trovanţii sunt pietre care au luat naştere în urmă cu câteva milioane de ani prin acumulări succesive de nisip şi gresie, cimentate de apele calcaroase. Însă oamenii de prin partea locului consideră trovanţii adevărate sculpturi ale naturii, despre care ar putea să jure că mai cresc puţin cu fiecare ploaie, aidoma unor plante de piatră. Că, după ploaie, din nisipul ud se nasc mogâldeţe mici, sferice şi elipsoidale. Până când cercetătorii vor formula o teorie fără cusur, trovanţii rămân acoperiţi de voalul de poveşti şi legende populare. Milimetrici sau mari cât un stat de om, trovanţii ne aşteaptă tăcuţi la Muzeul Trovanţilor din Costeşti, judeţul Vâlcea.

3. Cetatea de lângă satul Colţeşti, judeţul Alba

(Cetatea aruncată în valurile istoriei)

În comuna Colţeşti din judeţul Alba, pe creasta unui deal calcaros, o familie de nobili a construit pe la 1296 o cetate de apărare în calea invaziei tătare. Cetatea Trascăului avea să aibă parte de o istorie tare zbuciumată: în 1470, Matei Corvin o confiscă pentru a o dărui voievodului Transilvaniei; în 1510, cetatea le revine nobililor de Trascău, pentru ca în 1514 să fie devastată de ţăranii lui Gheorghe Doja. În 1713, trupele imperiale distrug castelul pentru că nobilii proprietari cad în dizgraţiile Casei de Austria. Doar câteva ziduri şi cele două turnuri au rămas să spună povestea Cetăţii Trascăului.

4. Turnul Chindiei din Târgovişte
(Bastionul cetăţii Târgovişte)

“Straja” Curţii Domneşti şi emblema oraşului Târgovişte, Turnul Chindiei a fost construit la porunca lui Vlad Ţepeş în secolul al XV-lea, peste pridvorul bisericii ctitorite de Mircea cel Bătrân. La “chindie”, când soarele apunea, din turn se anunţa închiderea porţilor oraşului. Iniţial, construcţia avea două niveluri şi servea drept punct de pază, foişor de foc şi vistierie pentru tezaur. Mai târziu, turnul a fost complet restaurat de domnitorul Gheorghe Bibescu. Acum Turnul Chindiei măsoară 27 m înălţime, 9 m în diametru şi adăposteşte o expoziţie dedicată domniilor lui Vlad Ţepeş.

5. Turnul cu Ceas, Sighişoara, judeţul Mureş
(Ceasul cu zile)

Arhivele veacului al XIV-lea consemnează construcţia celui mai reprezentativ turn al Sighişoarei: Turnul cu ceas. Impozant, cu metereze de apărare şi temutele turnuleţe secundare ce atestau autonomia judiciară a cetăţii şi confereau dreptul de a aplica pedeapsa capitală (jus gladii), Turnul cu ceas a găzduit reuniunile sfatului, arhiva şi tezaurul Sighişoarei. Orologiul din turn, creat pe la 1600 şi refăcut de mai multe ori, înfăţişează zeii romani ai zilelor săptămânii (Diana, Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn şi Soarele), Zeiţa Păcii cu ramura de măslin, Zeiţa Dreptăţii cu balanţa, Zeiţa Justiţiei cu spada şi doi îngeraşi care întruchipează Ziua şi Noaptea

6. “Podul lui Dumnezeu”, comuna Ponoarele, judeţul Mehedinţi
(Legendele de pe Podul lui Dumnezeu)

În România, la Ponoarele, în judetul Mehedinţi, se află unul dintre cele 3 poduri naturale din lume – şi singurul care poate fi traversat cu maşina. Se spune că podul a fost făcut de Dumnezeu pentru ca Sfântul Nicodim să ajungă la Tismana şi să construiască o mănăstire, după ce a fost alungat din satul unde voise să o ctitorească iniţial. Desele accidente de pe pod au dat naştere altei legende, potrivit căreia Dracu stă la un cap al podului şi aruncă maşinile în apă, dar Dumnezeu îi apară pe drumeţi. Crucea ridicată de un şofer salvat ca prin miracol de la moarte stă mărturie că uneori legendele se împletesc strâns cu realitatea.

7. Mănăstirea de lângă Cârţa, judeţul Sibiu

(Mănăstirea gotică dintre Făgăraş şi Sibiu)

La Cârţa, la vreo 43 km de Sibiu cum mergi spre Braşov, întâlneşti un monument emblematic pentru goticul timpuriu din Transilvania. Mănăstirea Cârţa a fost întemeiată în 1205 de călugării cistercieni veniţi din Franţa. După ce a fost devastată şi incendiată de tătari în jurul anului 1241, a fost cu totul desfiinţată de Matei Corvin în 1474. Acum este biserica parohiei evanghelice din Cârţa.

8. Cascada Beuşniţa, Munţii Aninei (Cheile Nerei), judeţul Caraş-Severin

(Voalul de mireasă de peste ochiul de apă)

Din fire mătăsoase de apă aruncate peste pietre se ţese legenda ciobăniţei bănăţence şi a tânărului bei turc. Dacă o asculţi cu atenţie, Cascada Beuşniţa îţi va şopti despre o dragoste imposibilă, curmată de tatăl beiului. Despre cum ochiul tânărului bei, pierdut în luptă, plânge mereu şi mereu după iubita sa. Iar din ochiul său, transformat într-un lac care nu îngheaţă niciodată (Lacul Ochiul Beiului), curge în cascadă voalul miresei sale, răpuse înainte de vreme.

9. Chilia lui Dionisie Torcătorul, Munţii Buzăului (Poiana Cozanei), judeţul Buzău
(Credinţă fără predici, dar cu piedici)

Satul Nucu, din judeţul Buzău, este un loc vechi şi plin de mister. Cine se încumetă să meargă pe drumul abrupt de munte are prilejul să întâlnească cel mai important complex de vestigii rupestre din Munţii Buzăului. Peşteri, chilii şi biserici săpate în piatră în primele secole de creştinism erau folosite ca locuri de refugiu şi de cult. Una dintre chilii i-a aparţinut calugărului Dionisie, botezat de oameni “Torcătorul” pentru că îşi torcea singur firele pentru haine, pe care apoi tot el le şi împletea. Şi fiindcă nu-i plăceau musafirii nepoftiţi, călugărul pustinc a complicat şi mai mult calea spre grota sa suspendată.

10. Lacurile glaciare din Hârtopul Leaotei, Munţii Făgăraş, judeţul Argeş
(Lacurile glaciare găzduite de Munţii Făgăraşului)

Între vârfurile înalte de peste 2500 m ale Munţilor Făgăraş, sunt picurate vreo 60 de lacuri glaciare. După ce urci cu maşina, iei muntele la picior pe la miazăzi şi laşi în urmă stâne, refugii montane, cascade şi podeţe peste râuri nervoase, ca să ajungi în Căldarea Leaotei. Aici, munţii mândri se oglindesc în lacuri ca Scoica (foto), Lacul Roşu sau Mioarele (aflat la cea mai mare altitudine din România, 2282 m). Frumuseţea locului îţi dă fiori, pentru că temperatura medie anuală nu depăşeşte 8°C.

11. Cetatea ţărănească din Hărman, judeţul Braşov

(Oraşul-cetate de lângă Braşov)

În 1240, sătui de invaziile mongole, sătenii din oraşul Hărman au hotărât să invoce sprijin divin şi pământean, aşa că au ridicat o biserică din piatră şi o cetate fortificată. Biserica este construită iniţial în stil romanic, apoi refăcută în stil gotic după focul din 1593. Cetatea ţărănească este fortificată cu ziduri şi turnuri înalte şi groase, prevăzute cu creneluri prin care smoala încinsă se revărsa asupra asediatorilor. Acum, Hărmanul este un oraş mult mai paşnic, însă istoria sa zbuciumată a ramasă săpată adânc în zidurile cetăţii.

12. Salina din localitatea Turda, judeţul Cluj

(Sarea, din vremea romanilor până astăzi)

Exploatările din salina de la Turda au început încă din vremea romanilor, dar abia în 1271 sunt atestate documentar extragerea, depozitarea şi transportul sării pe apă. Estimările geologice scot la iveală aproape 39 de milioane de tone de sare distribuite pe 45 km pătraţi, în mai multe mine precum Rudolf, Ghizela, Terezia şi Franz Josef. Din 1992, mina Rudolf este amenajată ca sală de tratament subteran, datorită îngrijirii cu succes a afecţiunilor respiratorii în mediul salin.

13. Statuia lui Decebal din apropierea oraşului Orşova, judeţul Mehedinţi

(Capul lui Decebal. La Cazane)

Statuia ultimului rege dac veghează Dunărea gâtuită la Cazanele mici, în apropiere de Orşova. Doisprezece sculptori-alpinişti au lucrat mai bine de 10 ani ca să ne putem mândri acum cu cea mai înaltă statuie sculptată în piatră din Europa (55 m înălţime şi 25 m lăţime).

Cum să fii un roackăr - articol găsit pe un site

2010-04-10T19:11:00.004+03:00

Am dat întâmplător peste Almatheya pe DeviantArt care a comentat articolul găsit de ea al unui tip care a scris despre rockeri şi cum să devii un rockero vero. Spor la citit şi, desigur, la râs!

Cum să devii ROCKER?
Nu este, probabil, pentru nimeni o noutate că majoritatea celor speriaţi sau nedumeriţi de rockeri şi de felul acestora agresiv de a se îmbrăca şi comporta nu ştiu de fapt de unde provine şi ce înseamnă muzica ascultată de noi, ca să nu mai vorbim de filosofia ce se ascunde în spatele acesteia.

Uneori, superficialitatea cu care este privit modul de manifestare al rockerilor duce la concluzii cât se poate de amuzante, cum este şi acest articol pe care îl vom analiza mai jos, scris, fără umbră de îndoială, de un specialist care a stat zile în şir să studieze felul în care se comportă subiectii, adică rockerii.

Iată ce spune Autorul (îi vom atribui acest pseudonim, în lipsa unuia asumat chiar de el):

"Îmbrăcămintea te defineşte mai mult decât muzica pe care o asculti. Pentru început trebuie să ţii minte câteva lucruri: haine negre. În ceea ce priveşte hainele negre, ai putea fii interpretat de ceilalţi ca fiind lipsit de creativitate, dar tu eşti un neînţeles oricum, aşa că părerea celorlalţi nu contează.
Hainele: - tricouri negre cu formaţii dacă se poate: Sepultura, Dimmu Borgir, Cradle of Filth;
- blugi negri sau pantaloni din piele. Cu pantalonii de piele eşti mai rocker;
- geacă de piele. Lumea va crede că ai motor;
- bocancii negrii (rocker adevărat), cât mai grei. Dacă nu găseşti poţi să încerci la armata română, sunt la reduceri. Ţine minte: hainele negre şi bocancii trebuie purtaţi pe orice anotimp, fie că e vară sau iarnă, chiar dacă faci viermi sau ciuperci, asta te defineşte ca rocker."

Lăsând la o parte faptul că Autorul are probleme cu conjugarea verbului "a fi", ceea ce ne face să credem că acest articol publicat de el nu este, aşa cum sperasem, un pamflet, se pare că acesta nu înţelege că nu toţi rockerii adoptă această modă, şi, dacă o fac, nu o fac pentru că este trendy ci pentru că îşi doresc să se identifice cu formaţiile pe care le admiră.

Pentru rockeri, spre deosebire de adepţii altor genuri muzicale, hainele şi accesoriile reprezintă un mod de a-şi exprima filosofia de viaţă, şi nu de a se încadra într-un curent care îi face mai admirati în liceu, în facultate sau pe stradă. Pentru majoritatea, cel puţin.

Iată ce scrie în continuare documentatul Autor (chiar, ca fapt divers, o fi petrecut vreo seară la rockoteca din LMC studiindu-şi subiecţii?):

"Ca să fii rocker ca la carte, toată viaţa trebuie să fii un neînţeles. Chiar dacă uneori lumea va încerca să te înteleagă şi va reusi să te înţeleagă, rămâi un neînţeles, doar eşti rocker."

S-ar părea că anonimul Autor încurca puţin borcanele... oare nu se refera la tinerii emo? Se pare totuşi că nu, pentru că în continuare spune:

"- emo nu este rock"

Să fie o replică auzită în timpul "studiilor" sale asupra rockerilor?

De fapt, iată cum defineşte el un rocker:

"Dacă eşti dispus să te arate toată lumea pe stradă cu degetul, că arăţi de parcă te-ai întoarce de la o petrecere de Halloween, atunci te-ai născut ca să fii rocker".

Ce-i drept, o definiţie care ne lasă fără cuvinte... Probabil că una mai concisă n-am fi putut găsi nici noi!

Odată ce a rezolvat şi acest aspect, iată cum continuă Autorul:

"Cu petrecerile te vei obişnui foarte usor, pentru că după câteva beri, toată lumea va trece de la grohăieli la "cine e stăpânul, cine e jupânul". Tranziţia e grea la început, că după, o să cazi melancolic pe gânduri, aducându-ţi aminte de vremurile de altădată (manele)."

Eh, aici în sfârşit ne dăm seama de trista, traumatizanta experienţă prin care a trecut. Deh, nu este uşor să "suporţi" o noapte întreagă muzica de rockeri...să nu mai vorbim de obiceiurile acestora...la un moment dat te apucă nostalgia şi pofta de salam, peşte şi alte bunătăţi, nu-i aşa?

"Toţi beau bere aşa ca şi tine, căci şi tu vei bea bere la rândul tău, la pet, chiar şi atunci când ţi se va face foame. Renunţi la shaorma pentru 2 beri (la pet)."

Dacă stăm să ne gândim, articolul autorului este instructiv. Aşa putem face şi noi o sumă a clişeelor legate de rockeri, deci îi mulţumim!

"Nu contează la ce instrument cânţi, atâta timp cât ce scoţi este zgomotos, eşti METAL. Versurile despre: sânge, viaţa ta neînţeleasă, femei, dumnezeu, Dracul."

O concluzie tipică pentru un iubitor de muzici orientale: metalul este zgomot! Păi cum altfel?

Mda, adevărul este: ce ar fi versurile pieselor rock fără eternul feminin? Sau dacă le-am da la o parte pe cele despre SÂNGE?! Oare de metafore o fi auzit vreodată?

Ca un Autor ordonat ce se află, el face şi un rezumat al celor scrise anterior, mergând probabil pe principiul că aceia care îşi doresc sa devină rockeri urmându-i sfaturile sunt mult prea grăbiţi în a-şi atinge obiectivul încât nu au răbdare sa parcurgă consistentul text:

"Mici detalii rock-ăriceşti:
- trebuie să pari că ştii să cânţi la chitară, chiar dacă nu ai pus mâna pe un instrument vreodată;
- te uiţi urât la lumea de pe stradă;
- îţi grohăi muzica pe stradă;
- nu-ţi plac pisicile negre;
- te speli cât mai rar;
- emo nu este rock;
- semne specifice rock-erilor [cele două degete ];
- te uiţi obligatoriu la Bring the Noise"

Urmând aceste reguli, ne asigură el, "vei fii METAL!".

Articolul însă trage şi a doua concluzie:

"Dacă totuşi nu îţi iese treaba, poţi reveni la cine eşti tu cu adevărat şi probabil aşa e cel mai bine. Manele ON!"

Părerea noastră: Rămâi la iniţierea rapperilor! Acolo parcă te-ai pricepe mai bine.

Reply la postul cu AH1N1

2010-04-10T18:19:00.004+03:00

Inainte sa fi tras niste concluzii PRIPITE ar fi trebuit sa va ganditi si sa va dati seama ca acelui subiect i-am dat un simplu copy paste de la un e-mail primit. Si cum zicea Dan-Marius, chiar am ras in hohote in timp ce-l citeam. Daca ar fi sa fiu ori pro sau contra... as fi intre. Dar asa cum a fost cu gripa aviara, asa ii si cu porcina... la anul probabil se va inventa gripa vacareasca.

RIP SOCIETY.

...

2010-04-10T15:59:00.003+03:00

Daca ar fi sa urasc o carte mai mult ca Ion (a lui Rebreanu)... atunci cu siguranta ar fi Don Quijote.

Daca ar fi fost dupa mine... fiecare carte ar fi trebuit sa ramana in limba ei proprie... sa nu fie un "must read ca o sa dati test din ea". Asa nu ar fi trebuit sa o citesc ca nu stiam spaniola. Ce ma deranjeaza, ca sa fiu sincera, este limbajul invechit. Nu pot sta un minut fara sa caut in dictionar vreun termen amarat care de multe ori nici nu-l gasesc si raman in plop, iar plopu-n aer.

Ca sa fiu emo... si sa fiu truu... I hate my life. Why me?!?!?! Why always me?!?! Fuck school! Fuck Cervantes! Fuck Don Quijote!

Alter Bridge - Broken Wings (Melodia Saptamanii 05.04.2010)

2010-04-05T16:53:00.000+03:00

Fight the fight alone
When the world is full of victims
Dims a fading light
In our souls

Leave the peace alone
How we all are slowly changing
Dims a fading light
In our souls

In my opinion seeing is to know
The things we hold
Are always first to go
And who's to say
We won't end up alone

On broken wings I'm falling
And it won't be long
The skin on me is burning
By the fires of the sun
On skinned knees
I'm bleeding
And it won't be long
I've got to find that meaning
I'll search for so long

Cry ourselves to sleep
We will sleep alone forever
Will you lay me down
In the same place with all I love

Mend the broken homes
Care for them they are our brothers
Save the fading light in our souls

In my opinion seeing is to know
What you give
Will always carry you
And who's to say
We won't survive it too

On broken wings I'm falling
And it won't be long
The skin on me is burning
By the fires of the sun
On skinned knees
I'm bleeding
And it won't be long
I've got to find that meaning
I'll search for so long

Set a-free all
Relying on their will
To make me all that I am
And all that I'll be

Set a-free all
Will fall between the cracks
With memories of all that I am
And all that I'll be

On broken wings I'm falling
And it won't be long
The skin on me is burning
By the fires of the sun
On skinned knees
I'm bleeding
And it won't be long
I've got to find that meaning
I'll search for so long

Slipknot - Snuff (Melodia Saptamanii 29.03.2010)

2010-03-29T16:22:00.002+03:00

Bury all your secrets in my skin
Come away with innocence, and leave me with my sins
The air around me still feels like a cage
And love is just a camouflage for what resembles rage again...

So if you love me, let me go. And run away before I know.
My heart is just too dark to care. I can't destroy what isn't there.
Deliver me into my fate- If I'm alone I cannot hate
I don't deserve to have you...
My smile was taken long ago
If I can change I hope I never know

I still press your letters to my lips
And cherish them in parts of me that savor every kiss
I couldn't face a life without your light
But all of that was ripped apart, when you refused to fight

So save your breath, I will not hear. I think I made it very clear.
You couldn't hate enough to love. Is that supposed to be enough?
I only wish you weren't my friend. Then I could hurt you in the end.
I never claimed to be a saint
My own was banished long ago
It took the death of hope to let you go

So break yourself against my stones
And spit your pity in my soul
You never needed any help
You sold me out to save yourself
And I won't listen to your shame
You ran away- You're all the same
Angels lie to keep control
My love was punished long ago...
If you still care, don't ever let me know
If you stïll care, don't ever let me know...

Frica (Andrei Plesu, 16.02.2010)

2010-03-26T23:26:00.007+02:00

Ne e mereu frică de ceva şi ne trăim frica voluptuos, lacom, practicând, ca pe un sport agreabil, numărătoarea inversă.
Suferim, se pare, de un masochism galopant, cu înfăţişări diverse, ne place să ne cultivăm spaimele, să colecţionăm veşti proaste, să anticipăm catastrofe (să le urmarim febril pe cele care au loc aiurea), sa degustăm nefericirea altora, să ne simţim înconjuraţi de primejdii iminente.
În această vicioasă înclinaţie, beneficiem de sprijinul nepreţuit al presei, care capitalizează eficient pe seama angoaselor noastre.

Ernst Jünger observase deja, acum câteva decenii, că simpla nevoie de a urmări ştirile de mai multe ori pe zi e un simptom de nelinişte.

Antenele, mereu mai numeroase, de pe casele noastre dau peisajului urban aspectul tipic unui chip cu părul măciucă, scuturat de aprehensiuni sumbre.

Evident, nu lumea de azi a inventat frica. Există o istorie a fricii de care s-au ocupat, laborios, o sumedenie de savanţi.
De la fobiile Antichităţii la teroarea anului 1000, de la superstiţiile curente la marile texte apocaliptice, dispunem de un enorm inventar al temerilor omeneşti. Unii pretind că după secolul al XVII-lea lumea s-a mai potolit. Ştiinţa a înlăturat, zice-se, panica rudimentară dinaintea stihiilor şi a penumbrelor magice, populaţia globului s-a mai deşteptat.
Nu cred.
Vechile spaime au fost înlocuite de unele noi, ba a apărut chiar o specie nouă de frică, numită de sociologi şi pshihologi "frica-divertisment".
Căutăm frisonul groazei ca pe o plăcere, aşa cum ne pregătim să petrecem o seară agreabilă urmărind la televiyor un horror.
Nu e zi să nu fim intoxicaţi de "informaţii" spectrale privind fie realitatea imediată, fie realitatea continentală sau planetară, fie cea cosmică.
De mare succes se bucură, de pildă, "încălzirea globală".
Dârdâim sub nămeţi, alunecăm pe gheaţă, nu ne mai putem dezăpezi trotuarele şi automobilele, dar citim terorizaţi despre inflamaţia generală în care vom sucomba curând.
Vom muri de cald, ne vom trezi într-o bună zi cu Polul Nord în cana de cafea şi cu Fram ursul polar în curte.
Mai sunt, apoi, sezonierele gripe animaliere. Armate de viruşi aviari şi porcini ne pândesc după colţ, guturaiul capătă grimase de pandemie. Să nu uităm însă meteoriţii, SIDA, deăastrele ecologice, demografice, financiare, uraniul iranian, Bin Laden, mogulii, anul 2012 şi şcoala de la Păltiniş, cu ucigaşul ei monopol cultural şi politic.
Coborând în pitorescul parohial, vom vorbi despre ameninţătorul guvern Boc (dacă suntem pesedizanţi), despre riscul mortal al unei eventuale guvernări PSD (dacă suntem pedelizanţi) şi, oricum, despre nenorocul fatal al realegerii lui Băsescu (dacă nu mai ştim asupra cui să ne delegăm amocul). Pe scurt, situaţia e albastră.
(Sau violetă?). Ţara e năruită. Mâine-poimâine ne vom da la cap unii altora sau vom emigra pe altă planetă.
"Vrei să spui că totul e în regulă? Că exagerăm când spunem că lucrurile merg prost?" - vor protesta unii şi alţii pe agitatul meu forum (exterior). Nu. Ştiu că ţara se bâlbâie şi că vremurile sunt grele.
Dar nici psihologia drobului de sare nu ajută. Şi nici obiceiul de a pune frică peste frică, de a înrăutăţi răul şi de a urâţi urâţenia, oricât rating ar aduce acest obicei.
O singură frică pare să fi dispărut cu totul din lumea noastră: frica de Dumnezeu, în care trăiau, nu de mult, înaintaşii noştri. Iar când frica de Dumnezeu dispare, toate celelalte frici, mici şi mari, invadează scena în devălmăşie.

Revelatia - Cheap Chinese Vs. Expensive Brands

2010-03-26T22:33:00.002+02:00

Am ajuns, din pacate, in punctul de a compara chinezariile cu the brand ones. Si aici ma refer exclusiv la Tenisi & Skates. Acum 3 luni mi-am cumparat niste tenisi destul de draguti cu 80 ron (mentionez ca erau la reducere... pretul initial fiind undeva in jurul a 120 ron) si nu de mult dupa ce i-am cumparat, am pus ochii pe niste skates de la chinezi (care au costat 25 ron). In aceste 3 luni, tenisii a trebuit sa-i duc sa mi lipeasca de 2 ori si mi s-au dezlipit de talpa la ambele picioare in lateral, pe cand skates-ii abia de vreo 2 saptamani au inceput sa mi se desfaca.

Asadar, am ajuns la concluzia, impreuna cu mami, ca mai bine stiu ca-mi iau 3 perechi de skates chinezesti decat o pereche "expensive brand" ca apoi dupa 3 luni sa ii arunc :)

Sooo.... Chinese Rules! Thumbs Up *big grin*

Breaking Benjamin - The Diary Of Jane (Melodia Saptamanii 22.03.2010)

2010-03-22T20:44:00.001+02:00

If I had to
I would put myself right beside you
So let me ask
Would you like that?
Would you like that?

And I don't mind
If you say this love is the last time
So now I'll ask
Do you like that?
Do you like that?

No!

Something's getting in the way.
Something's just about to break.
I will try to find my place in the diary of Jane.
So tell me how it should be.

Try to find out what makes you tick.
As I lie down
Sore and sick.
Do you like that?
Do you like that?

There's a fine line between love and hate.
And I don't mind.
Just let me say that
I like that
I like that

Something's getting in the way.
Something's just about to break.
I will try to find my place in the diary of Jane.
As I burn another page,
As I look the other way.
I still try to find my place in the diary of Jane.
So tell me how it should be.

Desperate, I will crawl
Waiting for so long
No love, there is no love.
Die for anyone
What have I become?

Something's getting in the way.
Something's just about to break.
I will try to find my place in the diary of Jane.
As I burn another page,
As I look the other way.
I still try to find my place in the diary of Jane.

Implantare de microcipuri la vaccinarea impotriva AH1N1

2010-03-18T23:31:00.000+02:00

"Dieta, injecţiile şi interdicţiile se vor combina, de la vârstă foarte timpurie să producă acel tip de caracter şi tip de credinţe pe care autorităţile îl consideră dezirabil şi orice critică serioasă a puterii va deveni imposibilă psihologic." - Bertrand Russell, 1953

Medici, terapeuţi naturişti, persoane implicate în domeniul farmaceutic şi al producerii microcipurilor ne dezvăluie o nouă modalitate de implantare în fiinţele umane, fără ştirea acestora, a microcipurilor: vaccinarea împotriva gripei porcine.

Jane Burgermeister, cea care a demascat crima ce este pe cale să fie comisă prin vaccinarea împotriva gripei porcine datorită toxicităţii acestui vaccin, mai periculos decât boala de care ar trebui să ne ferească, ne arată un alt scop cutremurător al acestei campanii de vaccinare: implantarea cu microcipuri. În acest fel, cei care datorită unei bune imunităţi scapă de efectele otrăvurilor existente în acest vaccin pot fi controlaţi prin intermediul cipurilor.

Jane Burgermeister a fost informată de un producător austriac de cipuri RFID, deosebit de interesat de acuzaţiile de crimă aduse companiei Baxter, că se are în vedere utilizarea microcipurilor în cadrul campaniilor de vaccinare a maselor. Iar un producător american de microcipuri a afirmat că lucrează pentru implanturile "pandemice" de microcipuri.

Modul în care se intenţionează să se facă implantarea de microcipuri, fără ştirea şi acordul nostru, prin intermediul vaccinării împotriva gripei porcine este arătat de dr... Ryke Geerd Hamer, fondatorul GNM (German New Medicine). Dr. Hamer arată, conform declaraţiilor unei persoane angajate la o companie farmaceutică din Viena, că acele seringilor cu care se injectează vaccinul împotriva gripei porcine conţin nanoparticule în vârful lor. Aceste particule nu sunt vizibile cu ochiul liber, dar pot fi depistate uşor la microscop.

Personalul companiei farmaceutice respective a fost informat că aceste nanoparticule acţionează în corpul uman ca un hard-disc, o mulţime de date putând fi stocate pe ele, ne mai fiind nevoie de cărţi de identitate şi de credit. Conform informaţiilor primite de angajaţi, această măsură urmăreşte şi realizarea unui recensământ exact precum şi protecţia copiilor (multe mame abandonează nou-născuţii fără ca autorităţile să afle).

Un avocat austriac consultat asupra modului în care se poate evita implantarea cu cip era deja la curent cu acest plan. În Austria vaccinarea nu este obligatorie în acest an, dar prin intermediul mijloacelor mass-media populaţia este manipulată să se vaccineze din proprie iniţiativă. În cazul în care se vor prezenta prea puţine persoane la vaccinare, în anul ce urmează vaccinarea va deveni obligatorie. Vor fi cu siguranţă scutite anumite grupuri profesionale (poliţia, personalul medical, politicieni etc..). Cei care lucrează în domeniul juridic cunosc căi prin care să evite vaccinarea, dar pentru majoritatea populaţiei nu există scăpare.

Prezentăm în continuare fragmente dintr-un interviu cu dr. Ryke Geerd Hamer realizat de ing. Helmut Pilhar la data de 26 august 2009:

Hamer: În câteva zile, cele mai rele temeri ale noastre au fost într-adevăr înlocuite de cruda realitate.

Pilhar: Vă referiţi la amenda de 1000$ şi cele 30 de zile de închisoare care îi ameninţă pe cei care refuză vaccinarea în SUA?

H: Da. Iar cei care obiectează (adică cei care se opun cipurilor aducătoare de moarte) nu vor fi trimişi în închisori normale, ci în sutele de lagăre de concentrare care au fost pregătite special în toată ţara . Aceste lagăre vor putea fi părăsite doar de cei care şi-au implantat cipul. Şi odată ce vor fi afară poate urma moartea prin cip..

P: Te referi la începerea decimării masive a populaţiei?

H: Poate însemna doar aceasta. Altfel nu ar avea rost să se implice poliţia şi armata, ameninţarea cu asemenea pedepse drastice, toate doar pentru a face oamenii să participe la o simplă campanie de vaccinare sezonieră. Eşti vaccinat în octombrie pentru vara următoare. Este complet ridicol. Cu Tamiflu se pot scurta poate fazele tipice prin care se trece în timpul procesului de însănătoşire pentru 2-3 săptămâni. În viziunea GNM chiar şi acest lucru este total lipsit de sens.

P: Este interesant că în SUA există un stoc de 100.000 de sicrie de plastic. Pentru ce? Pe de altă parte, populaţia a fost deposedată sistematic de arme şi câini de pază.

H: Tu poţi să înţelegi cel mai bine care este motivul pentru care nu se vorbeşte despre lucrurile acestea. Se vorbeşte despre vaccinare, dar nimeni nu pomeneşte despre implantarea cipurilor prin vaccinare. Aceasta este într-adevăr straniu pentru că este evident că implantarea cu cipuri este adevărata ţintă a acestor măsuri guvernamentale.
Sunt o mulţime de discuţii interminabile pentru a se stabili dacă Tamiflu este sau nu nociv, dar nu se aminteşte nimic despre cipuri. Bineînţeles că Tamiflu este nociv, este o otravă. Este dăunător în procesele de vindecare şi, de asemenea, la femeile însărcinate, în ultimul trimestru al sarcinii, în faza de vagotonie. Dar faptul că se implantează prin acest vaccin cipurile morţii dă acestui subiect o nouă dimensiune. Faptul că aceste cipuri ale morţii vor fi utilizate într-un mod lipsit de scrupule nu trebuie să ne mire. Morfina şi chimioterapia sunt folosite în continuare în tratamentul cancerului, în ciuda ratei mortalităţii de 98% (în timp ce aplicând tratamentul GNM rata supravieţuirii ar fi fost de 98%) deşi oncologii au fost informaţi că GNM lucrează dintr-o perspectivă ştiinţifică şi cunoşteau rezultatele obţinute..

P: Este de asemenea ciudat că americanii au creat această lege marţială în virtutea căreia manifestările de refuz al vaccinărilor pot fi uşor stopate. Dar de îndată ce le-ai implantat oamenilor cipuri ei nu mai au scăpare.

H: Este evident că această "bătălie a cipurilor" a fost pregătită de mulţi ani. Gripa porcină, care în realitate nici nu a existat, a fost pretextul fatal: trei porci şi un copil, morţi din cine ştie ce cauză. Pornind de la aceste minciuni a fost construită această pandemie mondială. Aceasta arată ce organizare bună şi influenţă puternică are presa la nivel mondial: poate transforma un muşuroi într-un munte.

P: S-a început cu SIDA, pe urmă a început minciuna cu boala vacii nebune. După minciuna 9-11 a urmat minciuna Antrax-ului. A urmat gripa aviară, acum avem gripa porcină. La anul o să avem minciuna gripei şoriceşti. Totul conduce spre soluţia finală: toată lumea să aibă implantat un cip. Atunci oricine va putea fi manipulat şi asasinat arbitrar.

H: Au început cu copiii şi femeile însărcinate. Ei vor fi primii care vor beneficia de tratamentul cu cipuri şi Tamiflu. Multe din femeile în ultimul trimestru de sarcină vor pierde copiii pentru că Tamiflu este foarte toxic. Chiar ele însele pot muri. În ultimul trimestru de sarcină corpul femeii este vagotonic şi este cunoscut faptul că în timpul vagotoniei un vaccin antigripal sau o injecţie cu morfină pot fi mortale. În acelaşi timp în SUA există o oarecare panică în rândul populaţiei. Oamenii se întreabă unde ar putea să se refugieze pentru a nu fi injectaţi cu forţa cu cipurile morţii, pierzându-şi astfel libertatea.

Oamenii ar trebui să se întrebe cu mult realism cum ar fi să trăieşti cu acest cip în tine ştiind că oricând viaţa ta poate fi întreruptă. Dacă vom ajunge în această situaţie, complet lipsiţi de apărare, regretele nu vor mai avea niciun rost. De aceea este foarte important pentru clasa conducătoare să ţină oamenii în întuneric atât cât este posibil.

De îndată ce sclavii vor avea cipurile morţii implantate li se va permite să ştie acest lucru. Apoi vor fi ca nişte pudeli dresaţi. Nimeni nu va îndrăzni să vorbească despre aceasta. Va fi ca printre "fraţii" masoni. Fiecare dintre ei ştie că în momentul în care va scoate un cuvânt de dezaprobare i se va servi otravă în cafea de către Marele Maestru şi nu va mai supravieţui nicio zi. Lumea întreagă urmează să devină un lagăr de concentrare plin de sclavi, exceptând membrii unui anumit grup. Să ai implantat un cip al morţii înseamnă o potenţială sentinţă la moarte în orice moment.
Cât de naivi putem fi să cerem Mossadului şi CIA să dezvăluie care le sunt adevăratele intenţii?! Şoarecele niciodată nu crede că pisica va veni.

Într-o companie care ambalează acele pentru vaccinarea cu cip, al cărei personal numără câteva sute de persoane, este nevoie doar de una sau două persoane "de încredere" care să insereze cipul la finalul procedurii. Apoi toţi ceilalţi lucrători pot confirma că ei nu au ştiut nimic. Aceasta se numeşte "controlul calităţii" şi "verificarea finală" şi apare ca ceva perfect normal.
Este ciudat şi faptul că fiecare ac pentru vaccinarea cu cip are un număr de cod individual, care este adăugat la numărul de identitate. Dacă nu ar fi aşa, de ce banalul ac pentru "vaccinul gripei de vară" are un număr individual şi de ce se cere paşaport pentru această aşa-zisă vaccinare antigripală? Şi de ce americanii nu lasă pe nimeni să intre în SUA fără a avea un cip?

P: "Clubul de la Roma" a declarat în anii '70 într-una din publicaţiile lor (posibil în Omenirea la punctul de răscruce) că: fie rata natalităţii trebuie scăzută, fie rata mortalităţii trebuie crescută. Institutul Max Planck crede că populaţia lumii trebuie redusă la 2 miliarde de oameni. În SUA există aşa-numitul "Stonehenge American" unde o inscripţie gravată pe un bloc de 100 tone de granit arată că populaţia lumii trebuie să fie redusă la 500.000 de milioane de oameni pentru a se ajunge la "Era raţiunii". Analizând ipoteza aşa-zisei "suprapopulări" s-a constatat un fapt interesant, şi anume că numai statul Texas ar putea hrăni toate cele 6 miliarde de oameni. Dacă cineva ar înghesui cele 6 miliarde de trupuri cu o greutate de aproximată la 80 kg şi un volum aproximat la 80 l, unul lângă altul, în forma unui cub, laturile cubului vor măsura numai 800 m. În Austria am putea ascunde acest cub în cea mai apropiată vale. Nu cred în aşa-numita "suprapopulare", mai degrabă presupun că fanaticii globalizării nu au nevoie de 6 miliarde de sclavi aşa că vor să reducă populaţia la o zecime.

H: Helmut, ai avut dreptate când ai afirmat într-o discuţie pe care am purtat-o anterior că "dacă ei vor reuşi să înfăptuiască asta, vor câştiga". În aceste condiţii, acţiunea organizaţiei GNM e pe cale să fie suspendată, deoarece dacă oamenii vor cunoaşte adevărul şi se vor trezi la realitate, aceasta va fi împotriva intereselor acelor fanatici ai globalizării.

În concluzie, aşa cum a afirmat şi dr. Ryke Geerd Hamer în acest interviu, planul elitei internaţionale ce controlează acest "program al gripei porcine" este de a răspândi teroarea în rândul populaţiei forţând în acest fel oamenii să renunţe la drepturile lor. Doar în aceste condiţii, când majoritatea oamenilor se vor transforma în sclavi, grupul criminal va putea să îşi ducă la îndeplinire planurile sale diabolice.

Flight To Athena - O Is For Addiction (Melodia Saptamanii 15.03.2010)

2010-03-15T16:17:00.001+02:00

Trecand putin si pe la scena rockului alternativ. Am descoperit azi o trupa, relativ noua pe Youtube, la sectiunea de Subscriptions a contului meu. Este promovata de BlankTV si este numita Flight To Athena. Si-au inceput activitatea in urma cu cativa ani, in 2006, fiind la al 2-lea EP "City Under Fire".

It was only a year ago
I woke up laughing, screaming, crying
“You’re not my friend, I’m different”.

Now I stand at the back of the line
I’m waiting, shaking every time i’m pushing off
With you my friend.

I’m nodding off as whispers fall
I’ll fall asleep despite my dreams

I don’t need you and
You don’t need me
You’re not enough
You're not enough

So you say we’re breaking up
Well come on, baby, break it up
With me you know you’re different
Different...

So I hear you’re throwing it down
Well every time you threw it up
This dissonance is consonant
Consonant...

I’m nodding off as whispers fall
I’ll fall asleep despite my dreams

I don’t need you and
You don’t need me
You’re not enough

When you fall down
Try to play it off
Just like you’ve been there
A million times before

And so you say that
Everything is cool
And then you claim that
We’re giving up for good

We’re screaming
ooohhh oooh ooohh ohhh
We’re crying
ooohh oooh oohh ohhh

I’m nodding off as whispers fall
I’ll fall asleep despite my dreams

I don’t need you and
You don’t need me
You’re not enough
You're not enough

Just stop, just stooop!

Noile "găşti" versus rockerii, punkerii, depeşarii sau hippioţii din trecut!

2010-03-10T19:21:00.000+02:00

Hippioţi, rockeri, punkeri, depeşari, emo-kids, minimalişti- găştile trecutului şi cele ale prezentului, stiluri de muzică traduse în viaţa de zi cu zi prin coduri vestimentare, gesturi şi acţiuni. Pentru unii a reprezentat sau încă reprezintă un stil de viaţă, o identificare dusă aproape la extrem cu culturi muzicale din care se inspiră. Pentru alţii, este vorba doar de modă, de o stare pasageră, de nevoia de a se identifica cu ceva, de a face parte dintr-o gaşcă. Feminis pune în oglindă găştile trecutului şi cele ale prezentului şi lansează o provocare: Tu cât de mult te identifici cu muzica pe care o asculţi?

Depeşarii: Liceenii de la inceputul anilor '90

Foarte puţină lume auzise de Depeche Mode înainte de Revoluţie, însă impactul pe care l-a avut trupa asupra tinerilor care la începutul anilor 90 păşeau pe uşa liceului a fost unul extraordinar. "Poate nicio trupă nu s-a bucurat vreodată de atâta pasiune în rândul tinerilor. Depeche Mode era un stil de viaţă, felul în care noi ne identificam cu muzica lor depăşea cu mult graniţa unei pasiuni pentru o formaţie sau un gen muzical", ne spune Mihai.
Tinerii începuseră să se bucure de libertate. Revistele occidentale erau la mare căutare printre aceştia, iar Depeche Mode năştea în România post-comunistă o adevărată industrie. "Făceam tot posibilul să avem cele mai recente casete ale trupei, copiam hainele cu care Dave apărea în concert, făceam schimb de casete şi reviste cu alţi depeşari", ne spune Dan, din Timişoara." Îmi aduc şi acum aminte cum mergeam la Poştă să ridic coletele pe care mi le trimitea un prieten din Germania. Nu rezistam niciodată până acasă. Trebuia să-l desfac acolo, cu toată gaşca după mine. Dacă primeam ultima casetă alergam într-un suflu acasă, unde o ascultam de atâtea ori încât de multe ori, până seara o ştiam toţi pe dinafară".
Tunsoarea Depeche, cu părul retezat de la nivelul urechilor, vestimantaţia care încerca să o imite cât mai fidel pe cea a membrilor trupei, nelispsitul trandafir roşu, unul dintre simbolurile Depeche Mode, blugii şi hainele de piele, bocancii cu plăcuţă metalică în vârf, cunoscuţi în rândul depeşarilor drept "gogoşari", toate făceau parte din arsenalul acestora. În Bucureşti, mulţi depeşari se întâlneau în clubul "Power" (prima depeşotecă din Bucureşti) unde ajunsese să vină chiar şi 300 de depeşari pe seară.
Ce-a mai rămas astăzi din depeşarii anilor 90? Mulţi sunt oameni la sacou şi cravată. Angajaţi în diferite sectoare de activitate, iar cei care au păstrat legătura se mai întâlnesc din când în când la o bere unde deapănă amintiri.
Au renunţat la "gogoşari", la freza nonconformistă şi la inscripţiile de pe haine. N-au renunţat la pasiunea pentru muzică şi mulţi spun şi acum că Depeche Mode a rămas în ciuda trecerii timpului formaţia lor preferată. "Acum sunt analist marketing la o firmă din Timişoara. Trebuie să mă îmbrac tot timpul la costum, am renunţat la hainele din adolescenţă, dar ascult în continuare aceeaşi muzică. Bineînţeles că impactul nu mai este la fel de mare. Atunci era imediat după Revoluţie, era ceva nou, astăzi plaja este foarte întinsă şi variată, totuşi Depeche rămâne trupa mea preferată", ne mai spune Dan.
Totuşi, la vremea aceea, începutul anilor 90 depeşarii mai aveau o trăsătură distinctivă. Conflictul "pe viaţă şi pe moarte" cu rockerii.

Rockerii - verzii, albaştrii şi negrii!

Chiar dacă pentru unii sociologi ciocnirea culturală dintre generaţii a înlocuit clasa socială ca formă primară de conflict în industrialismul modern, clasa a rămas un factor important în modelarea conţinutului diferitelor culturi ale tinerilor şi chiar în cadrul aceleiaşi "culturi muzicale". De exemplu, în România anilor 90 rockerii se împărţeau în trei categorii: verzii, albaştrii şi negrii. Puţini mai ştiu astăzi de această distincţie care era facută în virtutea apartenenţei la un anumit statut social. Verzii erau cei mai săraci, purtau bocanci de armată, pantaloni din material tare, asemănător celui din care erau confecţionate hainele militare. Albaştrii erau ceva mai bogaţi, şi denumirea vine de la blugii albaştri, iar negrii erau cei mai bogaţi. Cei care aveau bani să-şi cumpere geci de piele, comandau şi aduceau tricouri originale din afară, bineînţeles tot negre, blugi negri sau pantaloni de piele.

Rockeri de ieri, rockeri de azi! Conflict intergeneraţional?

Fumează, beau, nu le pasă prea mult de ceea ce se întâmplă în jurul lor, şi adoptă o astfel de atitudine doar pentru că este ''cool''. Pretind că nu sunt ca ceilalţi, însă nu au nimic special. Îmbrăcămintea uneori ponosită şi accesoriile ''must-have'': lanţuri, brăţări din piele, curele cu ţinte. Gecile şi pantalonii de piele nu prea mai fac parte din garderoba lor, însa blugii, bocancii şi evident pletele în vânt încă sunt acolo. Rockerii bătrâni spun că aceştia nu mai sunt rockeri, că ei nu ascultau de modă ci de idealuri mai înalte. "Dorinţa de libertate, pasiunea pentru muzică, acum am impresia că tinerii ăştia nu vor decât să impresioneze, nu ştiu câţi din ei ştiu ceea ce reprezintă rockul adevărat", spune Radu, care se autointitulează drept un rocker "cu vechime".
"Dacă ne strângem noi, oameni la 40 de ani, cu familii, copii, muncă, tot suntem mai rockeri decât cei de astăzi. Rockul este o stare de spirit, nu înseamnă să bei vodka până dimineaţa şi să zdrăngăni la chitară. Şi noi făceam asta, dar o făceam firesc, venea de undeva din interior, astăzi pentru mulţi este doar ceva cool.", ne spune un alt roker din generaţia 90, care nu a renunţat până acum la plete, motocicletă şi tot arsenalul care-i hrăneşte pasiunea pentru un stil muzical, transformat într-un stil de viaţă.

Punkerii: Hai să batem un metalist!

Subcultura punk, asociată muzicii, se caracterizează prin rebeliune juvenilă, haine specifice, o varietate de ideologii anti-autoritariene şi prin atitudine DIY ("do it yourself"). A fost de asemenea o subcultură care a respins cu dispreţ idealismul politic şi prosteala flower-power californiană a mitului hippie", potrivit criticului Robert Christgau, de la New York Times Book Review. În România fenomenul a început să ia amploare tot în prima parte a anilor 90.
Punkerii erau în conflict deschis cu rockerii "metalişti" şi erau cunoscuţi drept cele mai violente găşti dintre cele care se formau în jurul unor curente muzicale. Tatuaje, frizuri halucinante, zeci de culori şi kilograme de fier: lanţuri, curele, cercei, piercing-uri. Sunt foarte mulţi cei care spun că în România nu a existat şi nici nu există mişcare punk adevărată, însă şi astăzi mai vedem pe stradă astfel de băieţi şi fete, acestea din urmă uneori mutilate din dorinta de a se adapta unui stil de viaţă pe care nu se ştie cât de mult îl înţeleg.

Hippiotii: Flower Power astăzi doar în vestimentaţie!

Haine viu colorate, imprimeuri florale sau exotice, pantaloni şi jeanşi evazaţi. "Întoarcerea la natură", la rădăcini şi opoziţie faţă de tot ceea ce reprezintă dezvoltare tehnică. O modă care a luat amploare în SUA la începutul anilor 60, dar care a avut reminescenţe şi prin România. Astăzi, hainele sunt din nou la modă: rochii lungi înflorate, haine franjurate, vestimentaţie din materiale diverse, de la piele întoarsă la jeanşi, ochelari de soare mari, cămăşi cu broderii florale şi culori puternice. Stilul este unul simplist, natural, care exprimă nonconformismul şi libertatea. În România comunistă din '69- '70 curentul nu a avut puterea să nască găşti în adevăratul sens al cuvântului însa ceva din parfumul Flower Power a fost şi se menţine şi astăzi, este de ajuns să arunci o privire pe strada.

Noile "gasti" emo-kids versus minimalisti!

Cu ce vine însă nou generaţia actuală? Ei bine, nu cu foarte multe schimbări. Dacă depeşarii şi-au dat obştescul sfârşit prin '94 - '95, rockerii încă mai există. Nemulţumiti uneori de cei care le calcă pe urme, rămân unele dintre puţinele găşti care îşi păstrează în linii mari caracteristicile pe care le au încă din "anii gloriei lor". Punkerii încă mai bat străzile în căutarea de rockeri cu care să încingă o bătaie, dar esenţa tare a mişcării lipseşte, iar după cum spun unii cârcotaşi nici nu a existat vreodată în România. Ceva din mişcarea hippy pare să se fi reactivat o dată cu munca din ce în ce mai stresantă şi pătrunderea corporaţiilor şi globalizării din ce în ce mai adânc în viaţa noastră. Natura este din nou căutată, dar aproape nimeni nu este dispus să renunţe la duş, apă caldă, laptop sau telefon mobil, chiar dacă visează să stea cât mai departe de vacarmul oraşului.

Emo-kids

"Se îmbracă exclusiv în negru, refuză orice urmă de drăgălăşenie, sunt teribilişti şi le place să-şi picteze unghiile în negru" - aşa ar descrie una dintre sutele de definiţii din The Urban Dictionary noţiunea de Emo Kid. Minim trei piercinguri, breton de 5-10 centimetri, întins pe o parte a feţei sau peste unul sau chiar amândoi ochii, drept, negru, ochii conturaţi şi tot felul de haine care mai de care mai ciudate. Blugi strâmţi, tricouri strâmte, curele cu ţinte cu catarame, tenişi de pânză, ochelari cu ramă neagră groasă.
Unii dintre ei au mâinile brăzdate de urmele încercărilor de a-şi încheia socotelile cu viaţa chiar dacă la vârsta pe care o au doar puţini au o idee clară despre viaţă şi despre ce înseamnă ea. Fire Inside, Fall Out Boy, Funeral for a Friend, My Chemical Romance, Panic! at the disco, Taking back Sunday sunt printre trupele lor preferate, ascultătorii acestui gen de muzică au devenit 'emo-kids', felul în care se îmbracă a devenit 'emo-style', felul în care se machiază 'emo make-up'. Stilul muzical din care derivă aceste noi găşti a plecat din hardcore punk pentru a ajunge crapcore junk.
Totuşi, "copiii emo" au aceleaşi nevoi de a fi acceptaţi şi înţeleşi, de a li se respecta spaţiul personal şi dorinţele, la fel ca toţi ceilalţi copii. Fiecare generaţie a avut forma ei de rebeliune, de protest, de a atrage atenţia. Este suficient să ne gândim la "flower power", la generaţia punk, cu tatuaje şi piercinguri pe faţă.
"Copiii şi adolescenţii au nevoie să se identifice cu un model şi să facă parte din ceva. Părinţii cu limitele şi slăbiciunile lor poate că nu sunt modelul ideal şi nici nu sunt experţi în a crea un sentiment al apartenenţei", spune psihologul Amalia Lungu, precizând că, dacă ar fi în locul părinţilor ai căror copii fac parte dintr-o asemenea gaşcă, nu ar fi nici prea severă şi nici prea îngrijorată, iar cheia unei bune relaţionări o reprezintă comunicarea şi încrederea.

Minimalistii

În muzică, termenul de minimalist a fost introdus înca din anii 70 de către compozitorii Michael Nyman şi Tom Johnson, însa techno-ul minimalist, un subgen al muzicii techno este cel din care se inspiră noile găşti de puştani. Minimal e un subgen de muzică electronică, un house mai simplist, iar minimaliştii adoptă o combinaţie între stilul metrosexual şi un stil detaşat, care nu se aseamănă cu mulţimea. Dacă emo-kids sunt retraşi, foarte sensibili şi emotivi, în schimb minimaliştii sunt exact opusul acestora, deşi vestimentaţia lor seamănă destul de mult.

"Lucrez cu adolescenţi şi îi apreciez. Nu mă deranjează vestimentaţia, felul în care îşi aranjează părul, accesoriile sau muzica pe care o ascultă. Mă deranjeaza însă faptul că uneori se exagerează. Mulţi dintre aceşti copii îşi pun zece cercei în ureche doar să atragă atenţia asupra lor. Au nevoie de afecţiune. Dacă la începutul anilor 90 moda rockerilor şi a depeşarilor era dictată de nevoia de libertate, de sentimentul că s-a depăşit Cortina de Fier şi că aceasta nu mai apasă greu asupra umerilor adolescenţilor de atunci, astăzi găştile se formează pentru că de multe ori, copiii se simt foarte departe de parinţii lor", ne spune Mihaela N., profesoară de psihologie la un liceu din Argeş.

Tu până unde te identifici cu muzica pe care o asculţi?

Exilia - Can't break me down (Melodia Saptamanii 8.03.2010)

2010-03-08T16:57:00.001+02:00

What you say isn't what I need
take a change
did you ever have a dream?
You cut me to the core
Don't wanna hear no more

Every time that you built me up
You had to knock me down
Every time, but I've had enough
Take your best shot now

You can't break me down
You can't push me around
Still I stand, still I stand
You'll never conquer me

You cant break me down
You can't push me around
Still I stand, still I stand
You won't be conquering me

Hide your face, cover up yourself
Do you have a soul
in your body left to sell?
You cut me to the core
You can't hurt me no more

Every time that you built me up
You had to knock me down
Every time, but I've had enough
Take your best shot now

You can't break me down
You can't push me around
Still I stand, still I stand
You'll never conquer me

You cant break me down
You can't push me around
Still I stand, still I stand
You won't be conquering me

Won't be conquering me

You can't break me...
You can't break me down
You can't break me...

You can't break me down
You can't push me around
Still I stand, still I stand
You'll never conquer me

You cant break me down
You can't push me around
Still I stand, still I stand
You won't be conquering me

You won't be conquering me

You can't break me...
You can't break me...
Still I stand, still I stand
still I stand...

Cronic - A must have in playlist

2010-03-07T19:50:00.000+02:00

Probabil multi mi-ar zice ca am gusturi ciudate in materie de muzica, filme, imbracaminte etc, dar cand i-am auzit prima oara live pe baietii acestia a fost, stiti cum se spune, dragoste la prima ascultare.
Ce e drept, la inceput cand le-am ascultat melodiile pe Myspace, nu am fost hotarata daca sa-i iau in vizor sau nu. Am inceput sa ii judec putin dupa primul video pe care l-am vazut cu ei live, caci ce e drept nu avea cea mai buna calitate si nici versurle nu se auzeau prea clar.
Pe 5 martie, vineri, m-a chemat un amic la concertul lor in club Abyss. M-am gandit ce as avea de pierdut daca merg sa ii vad? Zis si facut.
Inca de la soundcheck am ramas gura casca. Atunci am fost intrebata: "Deci, inca mai spui ca nu-s buni, ha?" cu o ironie subtila in voce. Pe la mijlocul concertului localul mai ca nu lua foc. Era plin, iar oamenii din jur emanau o energie interminabila. Robi, solistul, facea fanii sa urle, sa sara si sa cante odata cu el. Nici headbanging-ul si pogo-ul nu au lipsit. Berea curgea mai ceva ca apa cristalina de la munte, dar oboseala tot nu isi facea loc printre ei.
Sus de pe scari privelistea era fantastica: pletosi mai imbracati sau la bustul gol ce faceau headbanging pe ritmul alert al melodiilor, mese intregi cu sticle goale si pline de bere, scrumiere pline de mucuri de la tigari, iar fumul se putea taia cu cutitul la cat de gros era.
Concertul a tinut in jur de o ora si ceva, multe melodii proprii, dar si coveruri cu o acuratete aparte, cu un instrumental exceptional cantat, la fel si vocea.

Cine sunt, mai exact, Cronic?
Cronic, este o trupa din Oradea de Thrash care si-a pus bazele in 2006. De atunci, a suferit cateva modificari de componenta, in final ramanand:
- Robert Brindus ca vocal
- Ionut Covaciu la chitara
- Iulian Milcomete la bass si
- Marius Budurean la tobe.
In August 2008 au inregistrat materialul promo intitulat "Behind Reality" la No Stress Records.

Myspace: http://www.myspace.com/cronicromania

Eu nu mai am ce sa spun, decat ca le urez succes in continuare si sper sa ii mai vad live in Oradea, incheiand astfel acest post. Metal on \m/

Un Inceput - Trupa Crosshair

2010-03-06T20:48:00.000+02:00

La inceput eram extrem de sceptica in ceea ce priveste stabilitatea industriei muzicale din Romania. Si desigur nu imi imaginam ca Oradea ar putea "ascunde" atat de bine niste trupe absolut minunate.
Imi amintesc ca era o zi frumoasa a anului trecut (parca), cand am fost cu niste prietene la narghilea ca sa ne mai relaxam (ca intre fete). Intre timp se stransese lumea, iar langa mine s-a asezat un baiat destul de palavragios de felul lui si putin pierdut prin spatiu. Facand cunostinta, am aflat ca il chema Alex. Prea multe nu am vorbit atunci, decat despre tricoul meu cu Metallica pe care il purtam, el fiind de asemenea fan. Mai tarziu, aflu cu o uimire tampita de la o amica, ca, defapt, Alex are o trupa deja pusa pe picioare si au melodii proprii. Interesant!
Cateva luni mai tarziu (anul acesta), l-am cunoscut pe Marius via y!m, printr-o prietena foarte buna. Mai discutam noi tot felul, despre trupa lui numita Crosshair, despre alte formatii si tampenii. Pe ceilalti din pacate nu i-am cunoscut direct, dar din ce mi-au povestit diferite persoane si de la cei 2, am mai aflat cate ceva despre ei si cate prostii fac impreuna.
Asadar, o trupa noua, cu un viitor stralucit. Asta e ceea ce cred despre noii veniti.
Probabil ca daca nu ii cunoasteam inainte pe Alex si Marius, nu ma interesa sa aflu cu ce se mananca trupa.
Ei sunt Crosshair:
- Bradescu Vlad aka Reaper la voce
- Brigean Marius aka Sawl la chitara ritmica/lead si backing vocals
- Tuli Sammy aka Asu' de Pica la chitara ritmica/lead si backing vocals
- Vascan Alex aka Rechinu' la bass
- Lucaci Cristian aka Apocalypse la tobe
O trupa de progressive thrash metal care fata de alte trupe romanesti, au reusit destul de rapid sa "iasa din carapace". La inceput cantand prin scoli, apoi la Death Fest 5 alaturi de alte nume cunoscute: Parricide (Polonia), Abusiveness (Polonia), Eufobia (Bulgaria), Krepuskul (Cluj-Napoca), Smog (Satu-Mare) si nu in ultimul rand oradenii de la Spiritual Ravishment. Emotiile erau cam maricele, s-au simtit si din ce am vorbit cu ei, chiar mentionand de prezenta lor. Baietii cu siguranta nu s-au lasat mai prejos de asteptarile celor care au auzit de ei. Si nici de ale mele!
Crosshair au deschis editia a 5-a a Death Festului cu un prim cover dupa Slayer si anume Raining Blood, o piesa excelenta, atat originala cat si coverul. Au continuat apoi cu 3 melodii proprii: War Prototype, Killed by None si Mirrored Fate, ca apoi sa termine cu bine-primita de catre public, Master of Puppets a celor de la Metallica. Desi au intampinat mici accidente, atat la inceput la soundcheck cat si undeva pe la sfarsit, baietii au avut un final... sa zic.. triumfator. Nu au lipsit aclamatiile, fluieraturile si nici indispensabilul pogo. Nu stiu parerile celorlalti oameni, dar din punctul meu de vedere, daca ar fi sa le dau o nota de la 1 la 10, cred ca un 8.50 pentru inceput e foarte okay.
Pe viitor, astept concertul lor alaturi de Truda, din 18 martie, unde am pretentia sa dea mai mult decat la Death Fest 5.

Pe sfarsit, vreau sa le urez succes in continuare si sa se faca auziti nu numai prin Romania, ci si in strainatate fiindca au un sound fresh si promitator. Si un sfat mic pe viitor: Sa va lasati emotiile undeva in prag la intrare sau la o posta distanta ca altfel vin cu nuiaua la voi >:) Good job, guys!

Myspace: http://www.myspace.com/crosshairband
Ultimate Guitar: http://artists.ultimate-guitar.com/crosshair/

Cronic in Abyss!

2010-03-04T22:42:00.000+02:00

Maine, 5 martie 2010, trupa oradeana de thrash, Cronic, va sustine concert live in clubul Abyss de pe strada Primariei, nr. 21, vis a vis de Queen's. Concertul e programat pentru ora 21:30, iar intrarea este gratis!

Despre sex...

2010-03-04T22:37:00.000+02:00

1. Nu te duce in pat niciodata suparat. Ramai in picioare si lupta.
2. Nimic nu se imbunatateste cu varsta.
3. Nu conteaza de cate ori ai facut-o, daca iti este oferita… ia-o! Niciodata n-o sa fie la fel.
4. Sexul nu ingrasa.
5. Sexul ocupa cel mai putin timp si genereaza cea mai mare bataie de cap.
6. Nu exista alt remediu pentru sex decit. mai mult sex.
7. Sex-appeal este 50% ce ai si 50% ce cred altii ca ai.
8. Nu face sex cu cineva din biroul tau!.
9. Sexul e ca zapada: nu stii nicioadata cati centimetri o sa ai si nici cat o sa tina.
10. Un barbat in casa valoreaza cat doi de pe strada.
11. Daca-i iei de oua – inima si creierul te vor urma .
12. Virginitatea poate fi vindecata.
13. Cand o nevasta te intelege, de obicei nu te mai asculta.
14. Nu te culca nicodata cu cineva mai nebun decat tine.
15. Calitatile care o atrag pe femeie la un barbat sunt cele pe care nu le va mai suporta mai tarziu.
16. Sexul este “murdar” doar daca este facut cum trebuie.
17. Intotdeauna este momentul nepotrivit din luna.
18. Cea mai buna modalitate de a “tine” un om este. in bratele tale.
19. Pe intuneric toate femeile sunt frumoase.
20. Sexul este ereditar: daca parintii tai nu l-au avut, sunt sanse ca nici tu sa nu-l ai.
21. Cu cit mai tanar(a), cu atat mai bine.
22. Jocul dragostei nu se amana niciodata din cauza de intuneric.
23. Nu marul din copac, ci perechea de pe pamint a fost cea care a cauzat necazul.
24. Sexul discrimineaza timizii si uratii.
25. Inainte sa-l gasesti pe Fat-Frumos, trebuie sa saruti multe broaste.
26. S-ar putea sa existe lucruri mai bune decat sexul, sau mai proaste, dar NU exista ceva la fel!
27. Iubeste-ti aproapele, dar sa nu afle nimeni.
28. Dragostea e o gaura in inima.
29. Daca eforturile depuse in a intelege femeile ar fi transferate la cercetarile spatiale acum am vinde hot-dogs pe luna.
30. Dragostea tine de chimie – Sexul de fizic(a).
31. Fa-o doar cu cei mai buni.
32. Sex este un cuvint de trei litere care are nevoie de un cuvant de patru pentru a exista.
33. O intoarcere buna da la o parte multe “acoperamanturi”.
34. Nu poti face un copil intr-o luna inseminand noua femei.
35. Dragostea este triumful imaginatiei impotriva inteligentei.
36. E mai bine sa iubesti si sa pierzi decat sa nu iubesti de loc.
37. Sa nu comiti adulter… decat daca nu ai chef.
38. Sa nu te culci cu o femeie care are mai multe probleme decat tine.
39. Retine-te de la femei, vin si cantat… Dar cel mai mult de la cantat.
40. Niciodata sa nu te certi cu o femeie obosita… sau odihnita.
41. O femeie nu uita niciodata barbatii pe care i-ar fi putut avea, barbatul – pe cele pe care nu le-a putut avea.
42. Nu conteaza lungimea baghetei, ci magia din ea…
43. E mai bine sa fi vazut, decat trecut cu vederea.
44. Nu spune NU.
45. Un barbat poate fi fericit cu orice femeie atata timp cat nu o iubeste.
46. Frumusetea este doar la suprafata, uratenia se duce pana la os.
47. Sa nu stai niciodata intre un copac si un caine.
48. Dragostea vine in improscari.
49. Sexul este unul din cele 9 motive ale reincarnarii. Celelate 8 nu sunt importante.
50. “N-o sa doara, promit!”

Katatonia - My Twin (Melodia Saptamanii 1.03.2010)

2010-03-01T20:22:00.001+02:00

Versuri:

x2
The neck and then the chain
The head is hung in shame

I thought that you had grown
That you would carry on
But now that I am gone
What else has been withdrawn

You used to be like my twin
And all that's been
Was it all for nothing
Are you strong when you’re with him
The one that’s placed you above us all

I think of love
I let it pass
It feels like fire
But it won't last

x2
You used to be like my twin
And all that's been
Was it all for nothing
Are you strong when you’re with him
The one that’s placed you above us all

What is it coming to
I am unwilling to go on
You have lost
No one has won

x2
You used to be like my twin
And all that's been
Was it all for nothing
Are you strong when you’re with him
The one that’s placed you above us all

Guess Who & Spike si Compact in concert la Oradea!

2010-02-14T23:53:00.000+02:00

Putand fi considerati cei mai de succes tineri din industria hip-hop-ului din Romania, Guess Who si Spike vor concerta la Disco No Problem, in data de 12 martie. Pretul intrarii si ora nu sunt inca cunoscute. Umbla zvonul a fi in jurul miezului noptii.

O trupa de pop-rock consacrata, fiind aproape de inimile noastre, Compact ne vor mai incanta inca odata tot in 12 martie, la Casa de Cultura a Sindicatelor Oradea, de la ora 19. Nici de data asta nu stiu daca e cu intrare sau nu. Ma voi interesa si voi da un re-edited la acest post.

Scrisoare deschisa inimii

2010-02-13T20:14:00.000+02:00

Mai vroiam sa iti spun ceva. Poate ceea ce tu stiai, dar vreau sa ti-o amintesc pana la moarte.
Iubesc ochisorii tai, doamne, cat imi plac. Si ce draguta esti, si buzele tale... cand ma saruta. Si cand ma iei in brate, doamne, ma trec fiori prin toata sira spinarii. Ma iubesti fiindca sunt sincer cu tine, nu fac altceva. Imi place cum saruti, cum ma tii in brate... cum stai cu capul pe umerii mei. Imi place cum arati, cum te comporti. Imi place cum vorbesti... iubesc vocea ta. Imi place... cum te uiti la mine cand zici "miau!" si cat de fericita arati cand stii ca sunt al tau. Si chiar atunci cand nu mai stii ce sa spui esti superba!. Esti a mea, nu imi trebuie altceva. Nu imi trebuie aer, mancare, apa, nimic. Ma faci sa ma simt intreg... sa radiez de fericire. Ma calmezi, ma faci sa simt ca pot zbura, ca pot face orice pentru tine. As fi in extaz numai sa fi langa mine. Nimic altceva. Sa stai si sa te uiti la mine cu ochii plini de iubire. Ochisorii tai frumosi, superbi. Ar fi in stare sa ma faca sa merg inainte. Nu imi pasa de altceva, de nimeni altcineva. Sa fim singuri pe o insula, numai noi doi. Faptul ca ai fi langa mine ar fi destul.
Nu ma parasi niciodata, pui.
Te iubesc!

By Freaku <3

Tu! Spirit de turmă!

2010-01-24T18:16:00.000+02:00

Guess Who - Tu

"...începem cu... TU, o să te duci dracu'... TU bei, TU tragi, TU bagi, TU nu le laşi... TU vii, TU pleci, te-ntorci... TU NU SPUI NU!!!! ... TU, TU, TU!"

Am chef să fiu nesimţită. Am chef să-i dau în gât. Au, mamă, şi când îi văd pe stradă. Auu, capul meu.

Primul: Bă, uite-te tu'ţi morţii tăi la pizda aia! Ai, mamăăă, să-mi trag palme la ce balcoane are tipa aia. Al doilea: Bă, pulă, ni mă la păsărica aia, blondă, cu buzoaie cât casa şi cu picioare de-ţi vine să-ţi bagi nasul între ele! Se uită toţi trei în direcţia curvuşcanei. Un, Doi, Trei.

Turmăăăăă!!!!!

Efect de turmă!!!

Dacă unu' e aşa de ce să nu fiu şi eu aşa?

Dacă ăla se aruncă de pe pod, de ce să nu mă arunc şi eu (că doar îi truu ce dracu')

Dacă X o înşeală pe una, atunci imediat aia îl înşeală pe ăla că a văzut că în nuş'care telenovelă şi îi mişto.

Dacă fumează un tip cool, de ce să nu fumez şi eu ca să îi atrag atenţia, că doar aşa se face în zilele noastre.

Sărim pe băieţi că doar aşa zice în Cool Girl că e trendul!

Ne îmbrăcăm în roz bon-bon din cap până în picioare că am vazut-o pe Bălănoaia la TV şi îi stătea ultra mişto.

Ne căsătorim cu unu cu 40 de ani mai bătrân decât noi că doar aşa a făcut Monica Columbeanca.

Mergem în clubul cutare doar că aşa au zis n-şpe mii de oameni.

Citim doar ce ne place, că aşa este generaţia noastră.

Nu citim, că doar aşa face ăla. Desigur, dacă ăla îi prost, înseamnă că e cool să fi prost.

Din păcate toate aceste exemple sunt reale. Trebuie să vedem, şi din păcate, şi să acceptăm, cât de mult se deteriorează generaţiile din zilele de azi. Nu tu citit, că doar de ce să citească, când pot învăţa de pe internet şi de prin anturaje ce este "corect"? Nu tu frecventat şcoala. Acum ce e drept şi părinţii noştri mai chiuleau, sau ştiu eu ce, şi noi mai chiulim, dar nouă ne pasă şi recuperăm. Ei chiulesc de dragul de a chiuli, de a merge cu gaşca într-un club de fiţe la o bere sau cafea şi la o ţigară, sau un pachet. Că doar ce e şcoala? Doar un hobby... îi prosteşte mai rău.
E realitatea. Nu vreau să ajung în punctul de a mă gândi unde se va ajunge în câţiva ani, cum o să facă bani pentru un trai decent (din vânzare de droguri? boschetând pur şi simplu străzile?)
Mi ciudă. Văd videouri pe net cu copii de acum câţiva ani. Am mai prins şi noi acele jocuri dragi ale copilăriei noastre: Ţară, ţară, vrem ostaşi sau Raţele şi Vânătorii. Sau cum ne dădeam cu sania unii pe alţii în spatele blocului sau ne dădeam pe gheţuş. Iar acum ce fac generaţiile astea? Beau, fumează, se droghează, se fut de la 13-14 ani? Mi silă. Şi mă întreb că dacă aş întreba un copil de 12 ani ar ştii mult mai multe decât mine pe la vârsta lui de sex şi care ar fi cele mai tari ţigări.

Cu lacrimi în ochi mă gândesc unde se va ajunge? Cu timpul, treptat, se vor uita toate minunăţiile copilăriei noastre. Ei se vor adânci din ce în ce mai mult în tehnologii moderne (calculatoare, laptopuri, telefoane mobile super performante, mp4, iPoduri şi alte tâmpenii). Îi vor uita pe Prâslea cel Voinic şi pe Albă ca Zăpada şi îi vor înlocui cu monştrii şi soldaţii din shootere.

Nu, nu la asta vreau să se ajungă!

Vreau să rămân cu nostalgia vremurilor din trecut. Sau dacă nu, scoateţi-mi ochii şi surziţi-mă!

De ce toată lumea spune că face asta, aia, la dracu', dar tace? De ce? De ce nu suntem uniţi? De ce nu vedem că suntem făcuţi dintr-un pământ, că suntem fraţi cu toţii, indiferent de-ale noastre religii, sexe, rase, gusturi? De ce nu vedem cu toţii acelaşi răsărit şi-acelaşi apus de soare? De ce trebuie să credem că dacă nu mai am exista va fi mai bine?
De ce nu încercăm să schimbăm ceva? Zicem că facem aia, dar apoi nimeni nu mai are curaj. Toţi tac. Lasă să fie totul cuprins de negura tăcerii.
NUU!!! Nu mai vreau această indiferenţă. Nu mai vreau să-i văd cum trec pe lângă oameni şi nu-i ajută la nevoie. Nu mai vreau să văd că fac sume uriaşe doar ca să dezmintă ceva ce e în Biblie. Nu mai vreau să fie poluat aerul, să fie războaie, să se omoare animalele, să defrişeze pădurile. Nu mai vreau să văd cum se crează zilnic tehnologii mortale, care mai de care mai sofisticate. Nu vreau să ştiu de teleportare, de nave cosmice, roboţi, maşini de cursă. Nuuu!

Unde se va ajunge?

E negru... totul negru... abis... nimic... gol... aud un strigăt ascuţit: "AJUTOR!" şi altele, şi altele, dar nu le văd. Mă trezesc şi tot ce văd pe Discovery este crearea armelor, crime şi tâmpenii.

Fericirea - Calea spre viaţa veşnică

2010-01-24T16:36:00.000+02:00

Eseul meu pentru şcoală la literatură universală. Trebuia să mă refer la "Epopeea lui Ghilgameş" şi "Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte", dar tot am luat 10, sau m-am referit, dar nu mi-am dat seama. :]] Enjoy!

_________________________________________________________________

Viaţa veşnică, cunoscută nouă şi ca nemurire sau eternitate, este ceea ce omul a visat sa atingă încă din zorii primelor civilizaţii apărute pe acest pământ. A fi egal zeilor, a găsi izvorul care ne dăruieşte tinereţea infinită, este ceea ce căutăm chiar şi în prezent. Dar, oare, este această metodă cea mai eficace pentru a găsi nemurirea?
Multe religii din întreaga lume şi-au creat o viziune unică în legătură cu viaţa veşnică. Creştinii au fost crescuţi încă de mici sub conceptul că sufletul acestora este nemuritor şi că după moarte acesta va ajunge ori în Eden, ori în Infern. Budiştii cred în reîncarnarea spiritului lor, acesta trecând dintr-un corp în altul de mai multe ori, astfel urmând căile karmice.
Având în vedere că lumea modernă a încercat numeroase modalităţi de a-şi explica ce este cu apariţia "luminii de la capătul tunelului", s-a ajuns chiar în punctul de a desacraliza moartea, aducând-o doar la un simplu fapt fiziologic.
Când oamenii au realizat că nu exită un "dincolo", o viaţă după moarte, au început să-şi dorească nemurirea pe acest pământ. Astfel au apărut tot felul de modalităţi de întinerire care devin din ce în ce mai performante precum: operaţiile estetice, antioxidanţi, tratamente geriatrice, celulele stem, conservarea criogenică a corpurilor - care prelungesc viaţa dincolo de orice limite cunoscute.
Nu putem trăi nicio clipă închişi în prezent. De cele mai multe ori nu suntem satisfăcuţi de ceea ce primim în prezent şi sperăm ca viitorul să ne aducă mult mai multe lucruri utile nouă. Sperăm să scăpăm de greutăţi cât mai repede posibil sau să fim fericiţi scăldându-ne într-o baie de bani. Nu putem să ne dăm seama când să tragem linie atunci când avem totul şi ne ajunge pentru o viaţă întreagă. Aspirăm de cele mai multe ori spre absolut, ceea ce nu ni se poate oferi în această viaţă pământească. Credem că este posibil să ajungem la absolut doar trecând prin moarte. Nădejdea ce ne este sădită în fiinţa noastră nu ne lasă să admitem faptul că fiinţa noastră este destinată unui sfârşit total prin moarte. Omul este stăpânit de către aspiraţia spre absolut; el vrea transcederea spre absolut.
Omul urmăreşte fericirea eternă. Dar ea nu se găseşte în bunurile materiale sau spirituale pe care le deţinem (sănătate, orizont larg de cunoaştere, bani, etc), ci în comunitate cu alte persoane. Fiecare individ în parte poate să-şi dea seama că fericirea nu depinde doar de persoana lui. Fericire este atunci când dăruieşti din toată inima ta, când îi ajuţi pe cei ce sunt la nevoie, când le eşti aproape celor dragi.
Din punctul meu de vedere, pentru a urma cale cea dreaptă spre o viaţă veşnică, nu constă în numărul de operaţii estetice, ci în câte fapte bune faci pentru a-i ajuta pe cei apropiaţi şi de a te apropia de Dumnezeu. Astfel vei ajunge să fi fericit pentru o eternitate.

Death Fest V !!!

2010-01-20T16:08:00.000+02:00

Intrare 20 RON !!!!

All the same....

2010-01-13T20:22:00.000+02:00

This one is from my love :x I just love him :x

I dont mind where you come from
As long as you come to me
But I dont like illusions I cant see
Them clearly
I dont care, no I wouldn't dare
To fix the twist in you
You've shown me eventually what you'll do
I dont mind
I dont care
As long as you're here

[Chorus]

Go ahead and tell me you'll leave again
You'll just come back running
Holding your scarred heart in hand
It's all the same
And I'll take you for who you are
If you take me for everything
And do it all over again
It's all the same

Hours slide and days go by
Till you decide to come
But in-between it always seems too long
Suddenly
But I have the skill, yeah
I have the will, to breath you in while I can
However long you stay is all that I am

I dont mind, I dont care
As long as you're here

Go ahead and tell me you'll leave again
You'll just come back running
Holding your scarred heart in hand
It's all the same
And I'll take you for who you are
If you take me for everything
And do it all over again
It's always the same

Wrong or Right
Black or White
If I close my eyes
Its all the same

In my life
The compromise
I'll close my eyes
Its all the same

Go ahead say it
You're leaving
You'll just come back running
Holding your scarred heart in hand
It's all the same
And I'll take you for who you are now
If you take me for everything
Do it all over again
It's all the same

Alte 7 minuni ale lumii

2010-01-13T17:54:00.000+02:00

M-am gandit in aceasta zi cat de plictisitor e sa auzi tot aceleasi 7 minuni (oficiale) ale lumii. Asa ca, m-am decis sa imi fac propriul top al celor 7 minuni, desigur, ajutata si de ceea ce alti oameni ar prefera sa vada. Asadar si prin urmare, am ajuns la urmatoarea clasificare:

1. Erta Ale

In anul 1928, Ludovico M. Nesbitt impreuna cu 2 italieni, au devenit primii europeni care au "vizitat" ansamblul de vulcani Erta Ale.
Erta Ale inseamna in limba afar "muntii care fumega" si este defapt, un ansamblu din cinci vulcani, care formeaza un arc de cerc de 80 de km lungime. In ciuda peisajelor stranii care iti taie respiratia si a jocurilor de culori vii care se infatiseaza in fata ochilor, Nesbitt a ramas insensibil, numind acest loc "un peisaj al terorii". Reactia sa poate fi explicata prin prisma conditiilor dure pe care exploratorii erau nevoiti sa le infrunte: temperaturi foarte ridicare (aproape 75 de grade Celsius in timpul zilei), un nisip atat de fierbinte incat le ardea talpile prin bocanci si, cel mai probabil, din cauza subtierii rezervelor de apa.

2. Depresiunea Dankil

Depresiunea Dankil adaposteste lantul vulcanic Erta Ale si este o zona care intruneste conditiile unuia dintre cele mai dure locuri de pe Pamant: o campie parjolita cu un continut ridicat de saruri in compozitia solului, care se afla sub nivelul marii. In trecut, aceasta facea parte din Marea Rosie, pana la ridicarea podisului Danakil. In apropiere se afla lacul Karum, care reprezinta printre altele si o sursa substantiala de venit pentru familiile afare din zona, oameni ce traiesc in special din cresterea animalelor si exploatarea si vanzarea sarii din lac. Nu foarte adanc, insa cu un continut ridicat de minerale, lacul se afla la 120 de metri sub nivelul marii. Doar pentru o perioada scurta din an, acesta se umfla, iar in jurul lui tasnesc izvoare fierbinti.

3. Formatiunile tsingy - Madagascar

Desprinse dintr-un peisaj parca extraterestru, formatiunile calcaroase de pe insula Madagascar nu sunt nici pe de parte atat de inofensive pe cat par in fotografii. Ascutite ca niste pumnale, acestea ating inaltimi de pana la 180 m. Orice miscare gresita, poate insemna pentru un temerar o moarte sigura. Desi par sa alcatuiasca un peisaj singuratic, lucrurile nu stau nici pe de parte asa. Crocodili care se ascund in grote subterane, perechi de ochi curiosi de lemurieni care supravegheaza ascunsi in frunzisurile copacilor. Si aveti grija pe unde calcati! Este suficient sa strivit o singura albina, pentru a fi atacat de un roi intreg, dornic de razbunare.

4. Platoul Ankarana

Platoul Ankarana este un peisaj carstic prin excelenta. Calcarul a permis formarea unor canioane adanci care adapostesc la randul lor intinderi verzi de padure formata din baobabi, smochini si palmieri. Apa s-a infiltrat pana in adancime, dand nastere unor grote care expun stalagmite si stalactite ce sfideaza imaginatia.
Numita si "Marea insula rosie" datorita predominantei culorii in sol, Madagascar este un ecosistem unic. In prezent, acest ecosistem este amenintat cu disparitia din cauza fenomenului accelerat de eroziune al insulei.

5. Izvoarele de la Pamukkale - Turcia

Acestea se prezinta sub forma unor terase albe, mari si valurite, presarate cu ochiuri de ape care reflecta, in acelasi timp, cerul si peretii albi.
Dincolo de proprietatile terapeutice ale apelor termale, aici au fost descoperite 2 sanctuare, construite in antiteza. Unul apartine zeului intunericului si al mortii, Hades, iar celalalt aflat in apropiere, ii este inchinat lui Apollo, zeul soarelui, al muzicii si al medicinei. Amplasarea nu este aleasa intamplator, ci marcheaza ideea de echilibru si compensatie care se aplica in viata umana.

Pamukkale se traduce prin "castel de bumbac", denumire care se explica perfect, cel putin din punct de vedere vizual. Cu toate acestea, unii localnici sustin ca nu forma stranie a inspirat numele locului, ci faptul ca in trecut bastinasii obisnuiau sa isi usuce bumbacul aici. Tot acest peisaj fantastic format din ziduri, inaltimi, terase si stalactite, se intinde pe o distanta de 2.5 km lungime, avand o latime de jumatate de km.
Aproape tot ce este atins de apa este acoperit cu var, iar obiectele scufundate se transforma in piatra in numai cateva zile.

6. Lacurile Band-e Amir - Afghanistan

Tocmai in tinuturile aride ale Afghanistanului, contrastele de culoare si de inaltime au dus la formarea unui peisaj fabulos la 3000 de metri altitudine. Accesul este destul de dificil, intrucat se face doar pe un drum de munte care are o lungime de 80 de km. La sosire, exista un peisaj aproape paradisiac: lacuri intinse pe o latime de aproape 11 km, marginite de faleze de calcar si de argila, care sa imbina intr-un joc de culori nebunesc, de la alb la rosiatic, de la albastru la cele mai nebanuite nuante de verde.

Chiar daca temperaturile ajung in timpul verii pana la 36 de grade Celsius, lacurile sunt tot timpul reci, deoarece sunt improspatate in fiecare an cu apa rezultata din urma topirii ghetarilor.

7. Muntele Galben - China

Formate din granit cristalizat din roca topita si cu inaltime de pana la 1800 m, unele piscuri poarta denumiri ce stau sa confirme originile de poveste ale locului: Piscul Florii de Lotus, Culmea Stralucirii sau Piscul Capitalei Ceresti (sunt doar 3 din cele 72 de piscuri care alcatuiesc Muntele Galben).
Frumusetea unica a peisajului a reprezentat muza suprema pentru generatii de artisti chinezi, care au stabilit "Cele patru frumuseti supreme al muntelui": rocile si culmile muntoase, pinii care impodobesc muntii, unii avand peste 1000 de ani vachime, izvoarele fierbinti cu temperaturi constante de 42 de grade Celsius tot timpul anului si, in final, marea de nori care formeaza cununa muntilor care isi ascund varfurile.

Potecile marcate conduc calatorii catre temple, castele, lacuri, stanci bizare, insa unele trasee sunt recomandate numai profesionistilor.

Nu s-a terminat... (ultima parte)

2010-01-12T17:43:00.000+02:00

Să-ţi spun un secret, dar să-l păstrezi pentru inima ta. Ştiai că ţi-am înregistrat vocea din convorbirile noastre telefonice, astfel încât să te ascult cum mă încurajai de fiecare dată şi ca să ştiu că eşti undeva pe acolo, departe, dar încă în inima mea? Am salvat cenuşa discuţiilor noastre pe Mess închise în arhiva mea personală, jurnalul primei mele mari iubiri. Şi mai ştii ceva? Încă mai port acea jumătate de inimă la gât, dar s-a contopit cu pielea-mi, aşa ca de fiecare dată când încerc să o smulg, atunci când nu te mai vreau, să rup o parte din mine, să mă doară, că merit.
Nu mă uita. Aş dori să înţelegi tot ce am făcut împreună, fiindcă fiecare lucru, semnificativ sau mărunt, va fi ţinut încuiat într-un colţişor al inimii mele, zi de zi. Încă mi dor de tine, după cât am suferit, încă te iubesc. Niciodată să nu mă uiţi. Nu-mi uita numele, Alexandra.

Nu s-a terminat...

2010-01-12T17:06:00.000+02:00

Îmi cer scuze pentru tot ce ţi-am făcut. Ai putea să mă ierţi? Ştiu că pentru tine este totul terminat, dar pentru mine nu. Încă te iubesc, însă tu? Toate amintirile noastre, fericirea şi singurătatea, lacrimile, zâmbetele... Te rog, revin-o! Îmi lipseşti mult. Nu s-a terminat, nu se poate să fi fost sfârşitul deja. Dacă eşti dezamăgit, îmi pare rău. Am plâns pentru tine, am râs pentru tine, m-am schimbat DOAR pentru tine. Acum sunt singură... fără tine. Dacă mor azi, ce vei face? Ai veni după mine? Ori doar ai să pretinzi că nu eşti afectat? Te iubesc, dar îmi trebuie şi mie afecţiune. Aş fi dorit să fiu iarba, astfel încât să pot să fiu tăiată. Pentru mine eşti cel mai important şi nu ştiu dacă voi mai fi vreodată în regulă. Ai pierdut totul doar pentru mine, dar niciodată nu am realizat acest lucru. Te iubesc, te urăsc. Singura dorinţă, pentru moment, este să fiu cu tine. Iarna asta a fost cel mai urât coşmar al meu. Totul din viaţa mea s-a schimbat. Mi-ai alungat îngrijorările, acum mi-am alungat visele. Fiecare zi e noapte, fericirea mea este un gunoi, o mulţime de minciuni. Nu eşti aici. Singură... aştept... te aştept... să vii înapoi. Ştiu că încă poţi zice "Te iubesc", ştiu că mai simţi ceva şi tu, dar, te rog, nu mă părăsi aici. Ştii că eu încă te iubesc şi te voi iubi în continuare !!!

MetaRL - The best way to get money for your virtual world

2010-01-05T20:15:00.001+02:00

Searching for a site capable to bring you some money for your virtual world? Stop searching! You just found it!
Available with SecondLife, World of Worldcraft, Entropia, Habbo and IMVU, MetarLR seems to be one of the easiest sites ever made to make money from just a few clicks!
MetaRL is a virtual world community, which is also legally, that lets you to achieve points on their site in order to transfer them then into your whatever virtual world.
You can register to the site by clicking the following link -> Register here!
There are different ways of spending your time making money: completing tasks, participating to contests, play games like Paper, Rock, Scissors, Coin Toss, Money Tree, and others.
Bringing also referrals to sign up on the site using your referral link or if they play on site, may bring you also money.

Attention!

You must have at least 200 MetaPoints and you have to be Active in order to transfer the money on your virtual world. How ca you be "Active"? Activity means completing at least 1 Survey, or 1 Task, or referring 1 User.

Also to gain more refferals ask your friends from SecondLife or anyone else. If you activate in a forum or if you have sites like Myspace, Hi5, VampireFreaks or others you may post the following banners on them (surely, don't remove the writing from the code):

1. For SecondLife users:

2. For IMVU users:

3. For Gaia users:

Învăţături mici pentru suflete mari...

2010-01-02T18:10:00.000+02:00

...lucrul cel mai uşor?
Greşeala.

...cel mai mare obstacol?
Teama.

...cea mai mare greşeală?
Abandonul.

...cauza răutăţilor?
Egoismul.

...distracţia cea mai plăcută?
Munca.

...cea mai mare înfrângere?
Tristeţea.

...cei mai buni profesori?
Copiii.

...ceea ce te face fericit?
A fi util celor din jur.

...cel mai mare mister?
Moartea.

...cel mai mare defect?
Lipsa de chef.

...cel mai urât sentiment?
Ura.

...cel mai frumos cadou?
Iertarea.

...persoana cea mai periculoasă?
Mincinosul.

...locul unde eşti în siguranţă?
Acasă.

...senzaţia cea mai agreabilă?
Pacea interioară.

...drumul cel mai rapid?
Calea corectă.

...o protecţie efectivă?
Zâmbetul.

...cel mai bun remediu?
Optimismul.

...forţa cea mai mare?
Credinţa.

...cele mai necesare persoane?
Părinţii.

...sentimentul cel mai frumos?
Dragostea.

Ozzy Osbourne - I Don't Wanna Stop

2010-01-01T16:58:00.000+02:00

E o piesa care mi-a atras atentia... O stiam de mult timp, dar cu cate melodii am in playlist, nu am mai auzit-o de cateva luni bune. Imi place mesajul ei. Si da, Ozzy is the prince of darkness. Hail Ozzy!!

I don't know what they're talking about
I'll make up my own decisions
This thing that I found ain't gonna bring me down
I'm like a junkie without an addiction

Mama don't cry I just wanna stay high
I like playing with danger and fear
Everybody's walkin' but nobody's talkin'
It looks a lot better from here

All my life I've been over the top
I don't know what I'm doing all I know is I don't wanna stop
All fired up, I'm gonna go 'til I drop
You're either in or in the way, don't make me I don't wanna stop

Why don't they ever listen to me
It's just a one way conversation
Nothing they say is gonna set me free
Don't need no mental masturbation

Too many religions but only one god
I don't need another saviour
Don't try to change my mind
You know I'm one of a kind
Ain't gonna change my bad behaviour

All my life I've been over the top
I don't know what I'm doing all I know is I don't wanna stop
All fired up, I'm gonna go 'til I drop
You're either in or in the way, don't make me I don't wanna stop
All my life I've been over the top
I don't know what I'm doing all I know is I don't wanna stop
All fired up, I'm gonna go 'til I drop
You're either in or in the way, don't make me I don't wanna stop

I don't wanna stop
I don't wanna stop
I don't wanna stop
I don't wanna stop
I don't wanna stop
I don't wanna stop
I don't wanna stop

[SOLO]

All my life I've been over the top
I don't know what I'm doing all I know is I don't wanna stop
All fired up, I'm gonna go 'til I drop
You're either in or in the way, don't make me I don't wanna stop
All my life I've been over the top
I don't know what I'm doing all I know is I don't wanna stop
All fired up, I'm gonna go 'til I drop
You're either in or in the way, don't make me I don't wanna stop

Un 2010 fericit!

2009-12-31T19:38:00.000+02:00

Fiindca e putin probabil sa mai scriu ceva in seara aceasta, vreau sa va urez din toata inima mea aia mare de metalista, un An Nou extrem de calduros, cu multe bucurii, si fie ca toate dorintele si visele voastre sa devina realitate odata cu trecerea in noul an rotund (barosan) 2010!

Mos Petrom - Noul Mos Craciun

2009-12-31T18:27:00.001+02:00

Probabil ca au fost angajatii firmei cei care i-au "stimulat" pe Craciunitii de la Petrom sa ofere lucratorilor saci plini de cadouri - "plini" in sensul de sfert de sac umplut. Pe langa cei 200 RON care se primesc anual cu ocazia sarbatorilor de iarna copiilor (care n-au implinit inca 18 ani), anul acesta a fost primul an in care, dragutii de sefi, s-au gandit la o alternativa in a-i face pe angajati mult mai intelegatori si, probabil, sa-i convinga sa isi tina la naftalina banii care ii baga in procese.

1. Carti de joc pentru copii mici. Mi se pare o idee destul de puerila, dar draguta. O sa incerc sa invat sa joc Canasta cu aceasta ocazie. Nota 6. Ca sa fiu in spiritul sarbatorilor.

2. Globuri micute argintii. Nu imi plac globurile mici defel. Dar e de notat faptul ca s-au gandit sa ofere niste podoabe pentru brad. Un 8 ajunge pentru culoare si cele 4 forme diferite.

3. Un ceas de birou la care ii poti atasa alaturi o poza de 6 x 6. Imi place ca e destul de micut, nu ocupa spatiu mult, e slim si argintiu cu negru. Nota 9, un punct am scazut deoarece nu-mi plac design-urile clasice.
4. Lumanari parfumate. Nota 10 fara comentarii. Sunt colectionara de lumanari (simple, cu desene, orice).

5. Un set de 2 cani dragut colorate cu 2 farfurioare. 9 pentru dungi. Un punct scazut ptr ca nu folosesc cani, ci doar le pun in vitrina.
6. Nota 7 pentru lip-gloss. Pardon pentru PIX. Am scazut pentru: folosirea culorii visiniu, pentru carcasa care are forma unui lip-gloss si pentru ca se deschide/inchide greu.

7. Un 10 mare pentru breloc. Sunt niste accesorii cautate si in trend. Imi plac foarte mult formele cu stelute. Brelocurile clasice (cum e acesta, facut din metal) si cele hand-made vor avea intotdeauna nota maxima.

Iris - Colectia de Aur (2 Vol.)

2009-12-31T15:51:00.000+02:00

Asa cum stiau rudele mele din Timisoara ca sunt megafana Iris, mi-au facut cadou, pe langa setul Anabelle de la DC, ceva la care nu ma asteptam vreodata, cele 2 Cd-uri din Colectia de Aur Iris - Athenaevm, care mi-au luminat zilele mele de sedere in Timisoara. Le ascult zilnic si fredonez impreuna cu Cristi Minculescu vers cu vers. Nu pot lua de pe repeat duetul lui Cristi cu Felicia Filip. Este una dintre cele mai superbe piese de pe volumul al 2-lea, desi nici celelalte nu se lasa mai prejos.

Volumul 1

Ii are ca invitati pe Felicia Filip, Johnny Raducanu, Bogdan Stefanescu, Adrian Pintea, Mihai Alexandru si Symphonic Light Orchestra.

Tracklist:
1. Uvertura (varianta de studio) 05:18
2. Trenul fara nas 04:28
3. Ultimul mic dejun al lui Bon 04:22
4. Vis pierdut 04:20
5. Floare de iris 04:20
6. Baby 07:55
7. Ultima toamna 05:23
8. Soldier of fortune 04:52
9. Nu vor/ Somn bizar 04:56
10. Adagio 02:37
11. Somn Bizar 05:49

Bonus track
12. De vei pleca (varianta TV - acustica) 03:05

Ii are ca invitati pe Felicia Filip, Symphonic Light Orchestra si Ovidiu Lipan "Tandarica".

Tracklist:
1. Pe ape 03:25
2. Sa nu crezi nimic 04:08
3. De vei pleca 05:11
4. Casino 08:55
5. Salomeea 03:52
6. Bolero/ Rhythm fiesta 16:26
7. Love of my life 03:57

Bonus Tracks
8. Sa nu crezi nimic (varianta simfonica de studio) 03:42
9. Ultimul mic dejun al lui Bon (varianta simfonica de studio) 04:23

E bine de stiut ca Iris si-a pastrat fidel publicul in toti cei 32 (imediat 33) de ani de activitate si care cucereste din ce in ce mai multi fani pe zi ce trece.
"Cine ma striga în noapte", "Trenul fara Nas", "Pe ape", "Strada ta", "Tot zbor", "Somn bizar", "Floare de Iris", "Baby", "Mirage", "De vei pleca", "Sa nu crezi nimic", "Ultimul mic dejun al lui Bon", "Casino", "Da, da, eu ştiu!", "Vino pentru totdeauna" sau "Iris Aeterna" reprezinta doar cateva dintre mega-succesele grupului de-a lungul anilor.
Din punctul meu de vedere, am putea sau putem chiar sa asociem Iris cu alte nume legendare ale rockului romanesc printre care mentionez: Phoenix, Cargo, si multe altele.

VIVA IRIS !!!
Iar cand ei nu vor mai fi
Ne vom aminti
Ca au fost odata IRIS !!!

Update pentru "Leapşă - Daca eram..."

2009-12-26T20:29:00.000+02:00

Pasez leapşa lui Dan-Marius, Mălă si fetelor Lotte & Criss

Leapşă - Dacă eram...

2009-12-26T18:52:00.000+02:00

Daca eram o luna, as fi fost octombrie, fiindca ador peisajul tomnatic atunci cand aproape toate frunzele au cazut.

Daca eram o zi a saptamanii, as fi fost Luni, fiindca ma iau dupa: "It's been Monday all week long!"

Daca eram o parte a zilei, as fi fost dimineata (fata de dimineata ma face sa ma trezesc de cele mai multe ori)
Daca eram un animal marin, as fi fost un rechin, deoarece imi place sa atac oamenii verbal (si de multe ori sa ranesc, dar sa nu-mi para rau)
Daca eram o directie, as fi fost intoarcerea (fiindca am tendinta de a ma abate din cale de multe ori)
Daca eram o virtute, as fi fost dragostea, fiindca pun dragoste in orice fac si ma atasez de persoane foarte usor (chiar cu riscul de a ma rani, dar tot le iubesc in continuare)
Daca eram o personalitate istorica, as fi fost Ion Antonescu, fiindca a omorat toti tiganii (nu-s rasista! doar cateodata)

Daca eram o planeta, as fi fost Luna (imi place branza! tind sa cred ca e din branza facuta:)) )

Daca eram un lichid, as fi fost ciocolata calda, pe-atat de buna, dar si pe-atat de arzatoare atunci cand te astepti cel mai putin.
Daca eram o piatra, as fi fost una perfect rotunda si dura, exact ca bilele de biliard ca sa ma rostogolesc si sa-i dobor pe cei care-o merita.
Daca eram o pasare, as fi fost corbul (e pasarea pe care o respect, doar din faptul ca il ador pe Edgar Allan Poe).
Daca eram o planta, as fi fost o planta otravitoare (Zambila de preferat)
Daca eram un tip de vreme, as fi fost crivatul ca sa ii intorc pe toti din drum atunci cand ma pornesc.

Daca eram un instrument muzical, as fi fost o chitara electrica ca sa transmit prin sunetul puternic faptul ca nu mi frica.

Daca eram o emotie, as fi fost furia.

Daca eram un sunet, as fi fost curgerea lina a unui parau de munte.

Daca eram un element, as fi fost focul (sa ard pe cel care se baga unde nu-i fierbe oala).

Daca eram un cantec, as fi fost “I, Victim” de The Showdown.

Daca eram un film, as fi ales “Dorian Gray”.

Daca eram o carte, as fi fost “Circul Damnatilor” de Laurell K. Hamilton.

Daca eram un personaj de fictiune, as fi fost Ender din cartea “Jocul lui Ender” a lui Orson Scott Card.

Daca eram un fel de mancare, as fi fost cartofi pai cu multa branza si ketchup.

Daca eram un oras, as fi fost Viena.

Daca eram un gust, eram amar.

Daca eram o aroma, as fi fost scortisoara.

Daca eram o culoare, as fi fost visiniu.

Daca eram un material, as fi fost dantela neagra.

Daca eram un cuvant, as fi fost “poate”.

Daca eram o parte a corpului, as fi fost parul.

Daca eram o expresie a fetei, as fi fost o privire curioasa.

Daca eram o materie de scoala, as fi fost Desen (sau Psihologie).

Daca eram un personaj de desene animate, as fi fost Tom (din Tom & Jerry).

Daca eram o forma geometrica, as fi fost o piramida.

Daca eram un numar, as fi fost 7.

Daca eram o masina, as fi fost un Renault (sau Suzuki).

Daca eram o haina, eram un palton negru si lung.

Cine-i Sick?

2009-12-25T22:22:00.000+02:00

George, a.k.a. Sick, a realizat scrisul pentru prima imagine a antetului de pe blog. Are 16 ani si este din Sfantu Gheorghe, jud. Covasna. Ceea ce mi se pare ca a subliniat (printre multe altele) este faptul ca uraste maghiarii. Asculta in mare Old School Metal, uneori chiar si Alternativ. La party-uri practica DNB. Sustine ca duce o viata de artist: "Beau, fumez pe banii altora, bineinteles datorii." I s-a atras de multe ori atentia ca nu-l doare nicaieri de viata (nu-l citez aici, pe motive de limbaj) si ca este prea flex avand in vedere cu ce se confrunta lumea (rusinica!). "La scoala sunt olimpic: Imi place la nebunie fizica si chimia. Asa de mult incat sunt in pericol de corigenta la ambele. Cu absentele stau bine, mai am 5 si ajung la 80." Dar, are grija sa ne asigure si ca va recupera! Prietenul lui cel mai bun este Daniels, caruia i se mai zice si Jack Daniels. Ies in fiecare seara, avand grija insa sa ii cheme si pe ceilalti amici nedespartiti: Ciuc si Marlboro.

Multumiri lui Sick pentru munca depusa (desi prea multa nu e), dar s-a straduit, avand in vedere faptul ca imaginea pe care o vedeti e a 2-a sa incercare, prima fiind desigur una esuata.

Cea mai mare dorinta

2009-12-25T15:39:00.000+02:00

Cand Dumnezeu a deschis o fereastra a cerului, m-a vazut si m-a intrebat:

- Copilul meu, care este cea mai mare dorinta a ta acum?
I-am raspuns :

- Doamne, te rog ai grija de persoana care citeste acum acest mesaj, de familia si de prietenii sai! Ei merita asta si eu ii iubesc pe toti foarte mult!

Dragostea lui Dumnezeu este precum oceanul: ii poti vedea inceputul dar nu-i poti vedea sfarsitul.

INGERII EXISTA, dar cateodata, deoarece nu au aripi, ii numim prieteni, ca pe tine.

O dilema in Tecuci...

2009-12-25T15:30:00.000+02:00

Hmm.. :) La multi ani 20010? :D Era crestina? Sau poate o fi ramas numaratoarea anilor de dinainte de ultima glaciatiune?... :))

Contract de prietenie

2009-12-25T15:19:00.000+02:00

Contractul nostru pe 2009

Dupa matura reflectie,
doresc sa te anunt ca al nostru
"Contract de prietenie"
a fost reinnoit pentru anul 2009-2010
Nu subaprecia pe nimeni
pastreaza in inima ta fiecare persoana
caci intr-o zi ai putea sa-ti amintesti
si sa-ti dai seama ca ai pierdut un diamant
pentru ca erai foarte ocupat sa aduni pietre.

O selectie dintre cele mai speciale mesaje primite de Sarbatori de la prieteni

2009-12-25T13:54:00.000+02:00

In primul rand, va multumesc tuturor pentru mesajele voastre foarte dragute. Am facut o selectie a celor mai frumoase, mai speciale si le-am postat aici pe blog putin mai jos.
Am sa dau o reactualizare de Anul Nou cand voi mai primi si altele. Multumesc celor care si-ai mancat centii textand cate 2-3 pagini de mesaje, multumesc celor care macar au dat un reply mesajelor trimise de mine (chiar si acest lucru inseamna mult). De asemenea, multumesc si celor care au trimis imagini si urari pe site-uri ca Hi5, Myspace, Tagged, Vampirefreaks, Netlog, etc. God bless you all!

"Pe la geamuri cad stelute/ Iar pe foc sunt sarmalute/ Iar bradul e la locul lui/ Mosul e la treaba lui/ Noua sa ne fie bine/ Iaca si Craciunul vine/ Craciun Fericit!"

"Fie ca noaptea sfanta a Craciunului sa va aduca paca in suflete, bucurie, incredere, sanatatea si toti cei dragi sa va fie aproape. Craciun fericit!"

"Va doresc ca aceste momente de sarbatoare, ziua de Craciun si Anul Nou, sa va deschida sufletul bucuriei si al sperantei, inima luminii acestei mari sarbatori, iar impreuna sa pasim in noul an mai plini de fericire. Craciun Fericit!"

"Miros de brad, parfum de flori/ Bat in ferestre uratori/ Clipesc pe cer mii de culori/ Fiti fericiti de sarbatori/ Acum si-n anii urmatori. Sarbatori Fericite!"

"Mosul sa fie darnic, iar sarbatorile de iarna sa iti aduca sanatate, implinirea tuturor dorintelor si liniste sufleteasca. Craciun Fericit!"

"Cu fiecare fulg de nea, un strop de fericire/ Cu fiecare Sfant Craciun, un car de implinire! Sarbatori fericite!"

"Flori de gheata pe fereastra, deseneaza o gradina/ Sa aveti belsug in casa, viata plina de lumina/ Uratori sa va ureze, cerul sa se-nsenineze/ Iar Craciunul sa va fie plin de armonie"

"Steaua care a vestit minunea nasterii Mantuitorului nostru Iisus Hristos sa va lumineze viata si odata cu Craciunul sa va aduca bucurii in inimile si viata voastra!"

"In aceasta perioada magica a colindelor si a sarbatorilor de iarna, iti doresc un Craciun Fericit, multe cadouri, bucurie in suflete si armonie in familie. Sarbatori Fericite!"

"Cu colinde de Craciun/ Va dorim un an mai bun/ Si cu dragoste crestina/ Sa primiti in dar lumina/ Mult noroc s-aveti in toate/ La Multi Ani si sanatate!"

"Bucuria vine din lucruri marunte, Linistea din suflet si Caldura din inima. Va dorim sa le aveti pe toate alaturi de cei dragi!"

"Frumusetea iernii cu dulcele ecou al colindelor si cu imaginea celor dragi in suflet, sa va aduca Implinire, Iubire si Fericire. Sarbatori Fericite!"

...si nu in ultimul rand...

"Dragul mosului,/ Iti spun clar si raspicat/ C-am primit scrisoarea ta,/ Dar m-am sters la cur cu ea!/ Si ma pis pe ce-ti doresti/ Nici in vis n-o sa primesti!/ Si daca mai scrii vreodata/ Iti rup mana c-o lopata./ Nu-l mai cauta pe Mosu'/ Ca iti fac curul cat cosu'./ Mosu' a plecat din tara/ Ca e criza financiara!"

Mesaj de Sarbatori

2009-12-25T00:26:00.000+02:00

Un Craciun Fericit si un An Nou mult mai bun !
La Multi Ani!

Lunatica - The Edge of Infinity

2009-11-22T17:38:00.000+02:00

Eliberat: 28 August 2006

Gen: Symphonic Metal

Casa de discuri: Frontiers Records

Componenti:

Andrea Datwyler (vocal)

Sandro D’Incau (chitara)

Marc Torretti (chitara)

Emilio MG Barrantes (bass)

Alex Seiberl (clape)

Ronny Wolf (tobe)

Track-list:

1. Introduction - 1:56

2. The Edge of Infinity - 4:08

3. Sons of the Wind - 5:25

4. Who You Are - 3:41

5. Out! - 3:42

6. Song for You feat. John Payne - 4:09

7. Together - 4:02

8. The Power of Love - 5:17

9. Words Unleashed - 4:15

10. EmOcean - 8:52

11. EmOcean feat. Oliver Hartmann - 8:50

Recomandari:

Song For You

Together

Emocean

Ignite - Our Darkest Days

2009-11-22T13:41:00.000+02:00

Eliberat: 15 Mai 2006

Gen: Melodic Hardcore

Casa de discuri:

Abacus Recordings

Century Media

Producator: Cameron Webb

Componenti:

Zoli Teglas (vocal)

Brett Rasmussen (bass)

Brian Balchack (chitara)

Nik Hill (chitara)

Craig Anderson (tobe)

Track-list:

Intro (Our Darkest Days) - 0:51
Bleeding - 2:02
Fear Is Our Tradition - 3:06
Let It Burn - 2:51
Poverty For All - 2:13
My Judgement Day - 2:25
Slowdown - 3:05
Save Yourself - 2:30
Are You Listening? - 1:22
Three Years - 2:39
Know Your History - 2:13
Strength - 1:43
Sunday Bloody Sunday - 3:41
Live For Better Days - 5:15

Recomandari:

Let It Burn

Save Yourself

Bleeding

Are You Listening?

Motorhead - Inferno

2009-11-22T13:25:00.000+02:00

Eliberat: 22 Iunie 2004

Gen:

Hard Rock

Heavy Metal

Speed Metal

Casa de discuri: SPV GmbH

Producator: Cameron Webb

Componenti:

Ian Kilmister

Phil Campbell

Mikkey Dee

Inferno este al 17-lea album semnat Motorhead. Piesa acustica Whorehouse Blues reflecta cei 30 de ani de existenta a trupei.

Track-list:

1. Terminal Show 3:45

2. Killers 4:14
3. In the Name of Tragedy 3:03
4. Suicide 5:07
5. Life's a Bitch 4:13
6. Down on Me 4:12
7. In the Black 4:31
8. Fight 3:42
9. In The Year of the Wolf 4:17
10. Keys to the Kingdom 4:46
11. Smiling Like a Killer 2:44
12. Whorehouse Blues 3:53

Recomandari:

Whorehouse Blues

Keys to the Kingdom

Life's a Bitch

Katatonia - For Funerals to Come EP

2009-11-22T12:22:00.000+02:00

Eliberat: 1995

Gen:

doom metal

death metal

Casa de discuri: Avantgarde Music

Producator: Katatonia

Componenti:

Anders Nystrom (vocal, chitara)

Jonas Renkse (tobe, vocal)

Guillaume Le Huche (bass)

Track-list:

1. Funeral Wedding

2. Shades Of Emerald Fields

3. For Funerals To Come

4. Epistel

Recomandari:

Funeral Wedding

For Funerals to Come

Sum 41 - All Killer No Filler

2009-11-22T11:59:00.000+02:00

Eliberat: 8 Mai 2001

Gen:

punk rock

pop punk

Casa de discuri:

Aquarius Records

Island Records

Producator: Jerry Finn

Componenti:

Deryk Whibley

Tom Thacker

Jason McCaslin

Steve Jocz

Albumul a primit Discul de Platina fiindca s-a vandut in peste un milion de copii in primele luni de la aparitia lui pe piata. Contine versuri cu diverse teme precum: despre societate, lene, indulgenta si relatii. Este considerat de Top40.com pe locul al 9-lea la categoria cele mai bune albume punk rock a tuturor timpurilor.

Clasificari:

In 2001 albumul s-a clasat pe locurile 43, 21, 16 in The Billboard 200, Top Canadian Albums si respectiv UK Albums

In 2001 piesa Fat Lip a ocupat locurile 1 si 66 in Modern Rock Tracks si respectiv The Billboard Hot 100.

Piesa In Too Deep a fost pe pozitia 50 in Modern Rock Tracks.

Motivation a ocupat locul 74 in Modern Rock Tracks.

Track-list:

1. Introduction to Destruction (0:37)

2. Nothing on My Back (3:01)
3. Never Wake Up (0:49)
4. Fat Lip (2:58)
5. Rhythms (2:58)
6. Motivation (2:49)
7. In Too Deep (3:27)
8. Summer (2:49)
9. Handle This (3:37)
10. Crazy Amanda Bunkface (2:15)
11. All She's Got (2:21)
12. Heart Attack (2:49)
13. Pain for Pleasure (1:42)
14. Makes No Difference (3:11)

Recomandari:

Motivation

In Too Deep

Fat Lip

Metallica - Load

2009-11-22T01:54:00.000+02:00

Eliberat: În 4 Iunie 1996

Gen:

Heavy Metal

Hard Rock

Casă de discuri:

Elektra

Vertigo

Producător:

Bob Rock

James Hetfield

Lars Ulrich

Componenţi:

James Hetfield

Lars Ulrich

Kirk Hammett

Robert Trujillo

Load este al şaselea material înregistrat de Metallica.

A stat 4 săptămâni consecutive pe locul 1 în Billboard 200.

Clasificări:

În 1996 albumul s-a clasat pe locul 1 în:

Billboard 200

UK Album Charts

Australian ARIA Albums Chart

Finnish Albums Chart

Single-lul Ain't My Bitch s-a clasat în anii 1996 şi 1997 pe locurile 15, respectiv 40 în Mainstream Rock Tracks.

Single-lul Hero of the Day s-a clasat pe locul 1 în Mainstream Rock Tracks, pe 17 în UK Singles Chart, pe 60 în The Billboard Hot 100 şi în anul 1997 s-a clasat pe locul 17 în Canadian Singles Chart.

Single-lul Until It Sleeps s-a clasat în anul 1996 pe locul 1 în Mainstream Rock Tracks, pe 27 în Modern Rock Tracks, pe 10 în The Billboard Hot 100 şi pe locul 5 în UK Singles Chart.

Single-lul Mama Said a intrat pe locul 24 în ARIA Singles Chart 1996.

Bleeding Me s-a clasat pe locul al 6-lea în Mainstream Rock Tracks în 1997.

În 1997 King Nothing s-a clasat în Canadian Singles Chart, Mainstream Rock Tracks, The Billboard Hot 100, pe locurile 14, 6 şi respectiv 90.

În SUA au vândut peste 5 milioane de albume şi au câştigat de 5 ori Discul de platină.

În UK au vândut o mie de cd-uri şi au primit Discul de aur.

În Finlanda au vândut peste 64.000 de copii şi au câştigat un Disc de Platină.

Track-list:

1. Ain't My Bitch (5:04)

2. 2 x 4 (5:28)

3. The House Jack Built (6:38)

4. Until It Sleeps (4:28)

5. King Nothing (5:29)

6. Hero of the Day (4:21)

7. Bleeding Me (8:18)

8. Cure (4:54)

9. Poor Twisted Me (4:00)

10. Wasting My Hate (3:57)

11. Mama Said (5:20)

12. Thorn Within (5:51)

13. Ronnie (5:17)

14. The Outlaw Torn (9:48)

Recomandări:

Ain't My Bitch

Mama Said

Hro Of The Day

Bleeding Me

No Use For A Name - More Betterness!

2009-11-22T01:09:00.000+02:00

Eliberat: În 5 Octombrie 1999

Gen: Punk Rock

Casă de discuri: Fat Wreck Chords

Producător: Ryan Greene, No Use For A Name

Componenţi:

Tony Sly (vocal, chitară)

Matt Riddle (bass, backing vocal)

Rory Koff (tobe)

Chris Rest (chitară)

Track-list:

1. Not Your Savior (3:45)

2. Life Size Mirror (3:10)

3. Chasing Rainbows (2:49)

4. Lies Can't Pretend (2:48)

5. Why Doesn't Anybody Like Me? (3:09)

6. Sleeping In (3:06)

7. Fairytale of New York (4:04)

8. Pride (3:06)

9. Always Carrie (2:46)

10. Let It Slide (2:15)

11. Six Degrees from Misty (2:39)

12. Coming Too Close (3:18)

13. Saddest Song (4:00)

14. Room 19 (3:20)

Recomandări:

Room 19

Chasing Rainbows

Not Your Savior

In The Woods... - Three Times Seven On A Pilgrimage

2009-11-22T00:48:00.000+02:00

Eliberat: În 16 Noiembrie 2000

Gen:

Avant-garde Metal

Experimental Rock

Progressive Metal

Casă de discuri: Prophecy Productions

Componenţi:

Jan Kenneth Transeth (vocal)

Synne Larsen (vocal)

Bjorn Harstad (chitară)

Christian Botteri (chitară)

Christer-André Cederberg (chitară)

Oddvar (chitară)

Christopher Botteri (bass)

Anders Kobro (tobe)

Conţine 4 coveruri: melodia Epitaph după King Crimson, Let There Be More Light după Pink Floyd, White Rabbit după Jefferson Airplane şi If It's in You după Syd Barret

Track-list:

1. Seed of Sound (1:31)

2. Karmakosmik (8:13)

3. Epitaph (9:14)

4. Empty Room (11:34)

5. Let There Be More Light (6:31)

6. Child of Universal Tongue (8:03)

7. Soundtrax for Cycoz - 1st ed. (4:25)

8. White Rabbit (3:33)

9. Mourning the Death of Aase (5:34)

10. If It's in You (6:10)

Recomandări:

If It's in You

Mourning the Death of Aase

Let There Be More Light

Acceptance - Lost For Words

2009-11-22T00:20:00.000+02:00

Eliberat: În 5 Noiembrie 2002

Gen:

Punk Rock

Emo

Casă de discuri: Rocketstar

Producător: Michael Vena

Componenţi:

Jason Vena (vocal)

Kaylan Cloyd (chitară)

Ryan Zwiefelhofer (bass)

Nick Radovanovic (tobe)

Track-list:

1. I Believe

2. Things You Say

3. Black And White

4. December

5. Torn Inside

6. Compromise

Recomandări:

Compromise

December

Black and White

Cemetery Of Scream - Melancholy

2009-11-21T23:59:00.000+02:00

Eliberat: 1995

Gen:

Doom Metal

Gothic Metal

Casă de discuri: Croon Records

Componenţi:

Marcin Piwowarczyk (chitară)

Katarina Rachwalik (clape)

Jacek Krolik (bass)

Marcin Kotas (Vocal)

Artur Oleszkiewisz (chitară)

Grzegorz Ksiazek (tobe)

Melodiile Prologue şi Epilogue conţin fragmente din poeziile celui mai cunoscut poet polonez, Leopold Staff.

Piesa bonus The Shadow of Notre Dame Cathedral apare doar pe versiunea de CD.

Track-list:

Prologue (2:57)
Melancholy (6:14)
Dolor Ante Lucem (7:22)
Gods of Steel (3:10)
And Just the Birds... (6:03)
Apocalyptic Visions (part 2) (8:17)
Anxiety (7:56)
Landscape of Sadness (7:18)
Lost Flowers (4:42)
Violet Fields of Extinction (7:02)
Epilogue (3:40)
The Shadow of Notre Dame Cathedral (5:49)

Recomandări:
Melancholy
Lost Flowers
Anxiety
Landscape of Sadness

A Perfect Circle - Emotive

2009-11-21T23:07:00.000+02:00

Eliberat: 1 noiembrie 2004

Gen: Rock Alternativ

Casă de discuri: Virgin Records

Producător: Billy Howerdel

Componenţi:

Josh Freese

Jeordie White

Maynard James Keenan

James Iha

Billy Howerdel

Este al treilea album.

Conţine 10 coveruri pe temă politică, 2 melodii "originale" care sunt de asemenea coveruri.

Passive este un cover, o refacere a melodiei "Vacant" a unei foste trupe, Tapeworm.

Counting Bodies Like Sheep to the Rhythm of the War Drums este o continuare a melodiei Pet de pe al doilea album al trupei A Perfect Circle, numit Thirteenth Step.

Clasificări:

În 2004 albumul s-a clasificat pe locul 2 în The Billboard 200 şi Top Internet Albums, şi pe locul 5 în Top Canadian Albums.

Tot în 2004 single-lul Imagine a ocupat locul 26 în Mainstream Rock Tracks şi în Modern Rock Tracks, iar single-ul Passive a ocupat locul 14 în Mainstream Rock Tracks şi în Modern Rock Tracks.

Track-list:

1. Annihilation (2:13)

2. Imagine (4:48)

3. Peace, Love and Understanding (5:03)

4. What's Going On (4:53)

5. Passive (4:09)

6. Gimmie Gimmie Gimmie (2:18)

7. People are People (3:43)

8. Freedom of Choice (2:59)

9. Let's Have a War (3:28)

10. Counting Bodies Like Sheep to the Rhythm of the War Drums (5:36)

11. When the Levee Breaks (5:55)

12. Fiddle and the Drum (3:06)

Recomandări:

Counting Bodies Like Sheep to the Rhythm of War Drums

Peace, Love and Understanding

Imagine

Passive

Gimmie Gimmie Gimmie

People are People